Afişez elemetele după tag: București

De mai bine de un an, locuitorii din Cartierul Mântuleasa se opun cu vehemenţă construirii unui bloc de 25 de metri pe locul fostei școli a scriitorului Mircea Eliade. 

Oamenii acuză că proiectul încalcă legile în vigoare și le afectează calitatea vieții. Pe de altă parte, Primăria, care a dat toate avizele pentru ridicarea blocului, spune că nu a găsit o întrebuințare mai bună pentru teren, deși oamenii au cerut în mod repetat construirea unei alte școli, scrie România Liberă

Construcţia centurii de fortificaţii a Bucureştiului a presupus un efort colosal, atât în ceea ce priveşte bugetul cât şi forţa de muncă implicată. 

Cele 36 de fortăreţe menite să apere Capitala au costat echivalentul în lei a 615 milioane de euro. 

Acum, toată această investiţie gigantică zace în uitare deşi are un potenţial socio-cultural şi istoric colosal.

Duminică, 27 Octombrie 2013 20:30

Monumente care sunt lăsate pradă timpului


După ce săptămâna trecută v-am arătat câteva exemple de ceea ce înseamnă dezastru urbanistic în București, săptămâna aceasta vă voi prezenta situația unor monumente care sunt lăsate de către proprietari și de către autorități să se degradeze pe zi ce trece.

Un raport al Asociației pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo) arată că în perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureștean - 2621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice și 98 de zone construite protejate - s-a accelerat.

Specialiștii susțin că Bucureștiul istoric este în pericol din cauza presiunii exercitate de dezvoltarea imobiliară, în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice și de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală.

O altă clădire monument-istoric de șase etaje, situată pe Bd. Nicolae Bălcescu, la doi pași de Piața Universității, a devenit moloz cu acordul Municipalității.

Imobilul a început să fie demolat în luna iulie a acestui an, procesul efectuându-se în baza unei autorizații de „demolare în vederea reconstruirii” eliberată de Primăria Municipiului București, scrie b365.ro.

Clădirea a fost construită în 1940 și avea o înălțime de 6 etaje și o suprafață de circa 5.000 de metri pătrați.

Sâmbătă, 19 Octombrie 2013 12:05

Dezastre urbanistice în București

Blocuri-turn cu zeci de etaje, în zone cu locuințe de maximum un etaj, clădiri de patrimoniu demolate pe şest de proprietari, doar pentru că valoarea terenurilor de sub ele e mai mare decât valoarea istorică.

Planuri de urbanism care încalcă flagrant prevederile generale urbanistice ale oraşului, aprobate de primari şi de consilierii municipali, retrocedarea unor suprafeţe mari din parcuri, pe care noii proprietari se grăbesc să le betoneze.

Toate acestea arată dezastrul urbanistic din Capitală.

Construcția liniei Filaret-Giurgiu a fost concesionată la 13 septembrie 1865 societății engleze J.T. Barkley J. Staniforth. 

Lucrările la terasament au început în anul 1867. În 1868 au sosit în portul Giurgiu primele două locomotive, iar în 1869 a fost construită gara Filaret.

În ziua 7 septembrie 1869, din gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat în faţa tuturor supuşilor săi: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.

Publicat în Patrimoniul industrial
Marți, 26 Februarie 2013 01:29

Cladiri ruinate din jurul Bucurestiului

Conacul din incinta AGROINDAFConacul Hagi Tudorache, conacul din incinta AGROINDAF, biserica ruinata de pe mosia Gerassy, biserica ruinata a satului Pitigaia, ruinele pavilionului boieresc din Dobreni, ruinele Schitului Barbu Bellu, conacul Otetelesanu și biserica Manastirii Giulesti, toate aceste monumente istorice se afla intr-un stadiu avansat de degradare.

Bloggerul Andrei Ionel a incercat ca pe site-ul sau Arhiva de geografie să treacă în revistă obiectivele de explorare urbana din jurul Bucurestiului, abandonate sau semi-abandonate.

Excursiile dus-intors pe care acesta ni le propune au o departare de maxim 35 de kilometri (dar si mai scurte) de Bucuresti.

Acestea pot fi combinate dupa bunul plac al fiecaruia, avand in vedere ca intr-o zi-lumina de vara pot fi acoperite (cu ajutorul masinii personale) chiar toate obiectivele pe care acesta ni le propune in continuare.

Marți, 31 Iulie 2012 13:51

Oare cât o fi costat?

Biserica "Sf. Ecaterina", un monument istoric din Capitală, deserveşte ca paraclis al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian". 

Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivasco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583). 

Într-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit că "cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic". 

Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menţiune documentară este din 5 iulie 1589. 

După zidire a funcţionat ca metoc al Mănăstirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai. 

După retragerea trupelor turceşti ale lui Sinan-pasa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcaşului. 

La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat şi avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia ca Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti). 

Biserica este arsă de oştile lui Gabriel Bathory în 1611 şi este din nou reparată de urmaşii ctitorilor. 

Luni, 30 Iulie 2012 22:21

Aşa se face restaurarea?!

Din luna martie a acestui an la Hanul Gabroveni se execută lucrări neautorizate de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Imobilul, al cărui proprietar este municipalitatea, a stat în paragină zeci de ani, anul trecut fiind în pericol de colaps. 
 
Reprezentanţii Ministerului Culturii, promiteau la începutul lucrărilor că restaurare clădirii vechi va fi gata în doi ani, când ar trebui transformat într-un centru cultural european, printr-un proiect de 5 milioane de euro. 
 
După finalizarea lucrărilor de restaurare, Primăria Capitalei va construi lângă han, o clădire nouă, care va adaposti o sală de spectacole, susţineau în martie cei de la Hotnews.

Aflată pe lista monumentelor istorice din Municipiul București, la nr. crt.91, cu codul LMI 2004: B-I-s-A-17884 UT, Mănăstirea Chiajna a ajuns o ruină îngropată sub gunoaie.

Construcția ei a început în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi a fost terminată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790).

La ea au lucrat meșterii care au înălțat odinioara conacul Văcăreștilor, de lângă Târgoviște, astăzi și el aflat în ruină.

Mănăstirea și-a luat numele de la o moșie a celebrei Doamne Chiajna, soția lui Mircea Vodă.

A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime și 18 înălțime, ziduri groase de 1 și 2 metri.

Pagina 2 din 3