Pe strada Smârdan nr. 39, din Centrul Istoric, o casă în care s-a semnat istoria Principatelor Unite s-a transformat în adevărată ruină. Este vorba de fostul Hotel Concordia, unde în urmă cu 158 de ani, în seara de 23 ianuarie, Alexandru Ioan Cuza a devenit domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti. 

Miercuri, 30 Noiembrie 2016 17:57

Monumente istorice lăsate în paragină

Au fost cândva locul în care s-a scris istoria. Astăzi sunt ruine. Mai mult, un pericol pentru trecători. Monumentele istorice se prăbuşesc fără ca autorităţile locale să facă ceva. Tencuiala cade, ţiglele zboară, iar cărămizile sunt furate una câte una.

Publicat în Monumente in tara
Sâmbătă, 13 Februarie 2016 17:23

Hanul Solacolu, o bijuterie devenită ruină

Clădirea Hanului Solacolu, monument istoric aflat la intersecția Căii Moșilor cu Strada Paleologu din Capitală, stă în paragină de aproape zece ani, în prezent existând pericolul să se prăbușească peste trecători. 

Imobilul a fost retrocedat proprietarilor de drept în 2003 după mai mulți ani de procese cu statul, însă până în 2008 acolo au stat doar oamenii străzii, clădirea ajungând într-o fază avansată de degradare. După ce au intrat în posesia bunului, proprietarii au declarat că ar vrea să restaureze hanul, însă nu au bani. Reprezentanții Primăriei Capitalei au declarat în mai multe rânduri că nu pot investi într-o proprietate privată. 

Marți, 31 Iulie 2012 13:51

Oare cât o fi costat?

Biserica "Sf. Ecaterina", un monument istoric din Capitală, deserveşte ca paraclis al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian". 

Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivasco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583). 

 

Într-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit că "cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic". 

 

Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menţiune documentară este din 5 iulie 1589. 

 

După zidire a funcţionat ca metoc al Mănăstirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai. 

 

După retragerea trupelor turceşti ale lui Sinan-pasa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcaşului. 

 

La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat şi avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia ca Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti).

 

Biserica este arsă de oştile lui Gabriel Bathory în 1611 şi este din nou reparată de urmaşii ctitorilor. 

Aflată pe lista monumentelor istorice din Municipiul București, la nr. crt.91, cu codul LMI 2004: B-I-s-A-17884 UT, Mănăstirea Chiajna a ajuns o ruină îngropată sub gunoaie.

Construcția ei a început în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi a fost terminată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790).

La ea au lucrat meșterii care au înălțat odinioara conacul Văcăreștilor, de lângă Târgoviște, astăzi și el aflat în ruină.

Mănăstirea și-a luat numele de la o moșie a celebrei Doamne Chiajna, soția lui Mircea Vodă.

A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime și 18 înălțime, ziduri groase de 1 și 2 metri.