Cele mai grave aspecte semnalate:
Probleme în gestiunea BAR - bunuri sustrase şi originale înlocuite
“Deloc întâmplător, directori succesivi ai bibliotecii nu s-au conformat deciziilor Curţii de Conturi a României, dispuse în urma misiunilor de audit derulate, de a întocmi un inventar general. Unii dintre aceştia, precum Florina Filip, au preferat chiar să renunţe la funcţie decât să dispună realizarea inventarului, deşi Legea bibliotecilor obligă unităţile care deţin un fond de peste 1 milion de documente la realizarea unui inventar, odată la 15 ani. Unele dintre serviciile bibiotecii dispun de inventare care datează din anii 1970/1980.
Un inventar nu s-a putut prezenta nici organelor de poliţie care au efectuat cercertări după ce au fost semnalate mai multe intrări prin efracţie la depozitul extern al BAR situat în cartierul Bucureştii Noi, care conţine dublete şi alte materiale (cărţi rare, manuscrise, colecţii etc.). Paznicii audiaţi, dar şi imaginile surprinse de camerele video din incintă au evidenţiat o coincidenţă stranie: anterior situaţiilor, directoarea adjunctă Gabriela Dumitrescu părăsea incinta cu bagaje voluminoase. În lipsa unui inventar, nu s-a putut demonstra însă sustragerea de bunuri.
Un inventar parţial, realizat în anul 2020, a consemnat lipsa a peste 2.500 de volume, situaţie adusă la cunoştinţa conducerii instituţiei, fără a fi urmată de măsuri. Mai mult, în toamna anului 2021, când conducerea Academiei Române a solicitat în cele din urmă Curţii de Conturi a României efectuarea unui control la biblioteca aflată sub autoritatea sa, acesta a fost anulat, aparent inexplicabil. Cunoscătorii din mediul academic susţin că, pentru a stopa demersul, directorul general Nicolae Noica ar fi apelat la sprijinul unui vechi prieten, purtător de robă constituţională, căruia conducerea Curţii deConturi nu îi poate refuza doleanţa.
O inventariere riguroasă, ce nu s-ar rezuma la contabilizarea scriptică a unor procese verbale incomplete/ modificate, ar putea să evidenţieze nu doar lipsuri în gestiune, ci şi înlocuirea unor originiale valoroase cu dubluri certificate drept originale, prin modificarea ştanţării iniţiale. Parte dintre acestea “îmbogăţesc”, nu doar spiritual, diverse colecţii private, iar bunuri din domeniul numismatic se regăsesc la vânzare pe OLX, după cum au constatat şi structurile de poliţie responsabile de protejarea patrimoniului cultural naţional, într-o acţiune tardivă.”
Probleme la conducerea BAR - abuz de putere şi ilegalităţi
Nicolae Noica este foarte grijuliu în a ţine departe de prezidiul Academiei Române, dar şi de opinia publică, problemele grave din activitatea bibliotecii. De la preluarea mandatului, sub pretextul reorganizării instituţiei, mai mulţi angajaţi incomozi au fost concediaţi, aceştia apelând la justiţie pentru constatarea abuzului şi repunerea în drepturi. În funcţiile de director adjunct, nou create, au fost numite fără concurs, cu mandat interimar, persoane care nu ar fi fost eligibile pentru înscrierea la concurs (nu deţin titluri ştiinţifice şi nu au activitate de cercetare). Deciziile controversate sunt semnate “ca primarul” de către directorul general adjunct Cornel Nicolae Lepădatu, recunoscător pentru menţinerea în scaun, la o vârstă înaintată.
Pentru menţinerea în dependenţă, unor funcţionari le sunt prelungite interimatele, peste limita legală, iar angajările formale sunt la ordinea zilei.
Unii dintre salariaţii instituţiei, aflaţi în graţiile conducerii, sunt pontaţi ca fiind prezenţi deşi desfăşoară activităţi lucrative în afara bibliotecii, spre exemplu Madlen Ionescu este bona Gabrielei Dumitrescu, pentru care face şi menaj la domiciliu. Arhiva instituţiei păstorită de Gabriela Tudor, este cvasi abandonată, titulara fiind suprasolicitată de cel de-al doilea job. Iar exemplele pot continua şi la alte compartimente, precum cel de IT.”
Deturnări de fonduri
“Conform statutului, Biblioteca Academiei Române ar trebui să achiziţioneze, cu prioritate, documente de importanţă deosebită pentru identitatea culturală şi naţională. Cunoscători ai domeniului susţin însă că, unele dintre manuscrisele cumpărate prin intermediul Casei de licitaţii Historic, sunt supraevaluate, iar relevanţa culturală a acestora este îndoielnică.
Pentru cei care conduc vremelnic destinul instituţiei, profitabilă este şi activitatea de gestionare a donaţiilor. Acestea sunt abandonate cu anii în diverse birouri, fără a fi inventariate/ procesate, iar cele mai importante bunuri sunt scoase “cu sacoşa” din instituţie şi valorificate în interes privat.
În unele situaţii, s-a refuzat primirea unor donaţii sub pretextul că nu există personal pentru ca acestea să fie procesate. În prima jumătate a nului 2021, spre exemplu, dramaturgul Mihai Neagu Basarab, stabilit în Germania, şi-a manifestat intenţia de a dona bibliotecii diverse documente care au aparţinut lui Ioan Petru Culianu şi Mircea Eliade, care se găsesc în arhiva diasporei româneşti din Germania şi Europa de Vest, dar a fost refuzat de conducerea bibliotecii.
În ultimii ani, în jurul Bibliotecii Academiei Române a început să graviteze un număr restrâns de operatori economici, care şi-au adjudecat cele mai importante contracte publice finanţate de la bugetul instituţiei. Spre exemplu, serviciile de expertiză şi reevaluare a patrimoniului cultural mobil au fost atribuite, în aprilie 2021, societăţii VERIDIO SRL. “Cârcotaşii” care au contestat utilitatea acestor servicii, pe considerentul că activitatea de reevaluare nu ar trebui să vizeze zeci de mii de bunuri culturale, ci doar anumite categorii (precum cele vizate pentru expunere publică, incluse în expoziţii internaţionale), au fost intimidaţi în diverse moduri. Mai mult, angajaţii bibliotecii sunt cei care au realizat, de facto, cea mai mare parte a fişelor de prezentare, salariaţii firmei asumându-şi doar validarea finală. Evident, serviciile au fost decontate (1,8 milioane de lei) ca prestate în integralitatea lor.
Principalele proceduri de achiziţie publică organizate de Biblioteca Academiei Române au beneficiat de “atenţia” directorului general şi a grupului apropiat de colaboratori ai acestuia. Membrii comisiilor de evaluare a ofertelor au resimţit presiuni ori de câte ori au formulat obiecţii cu privire la ofertele depuse de firme “de casă”.
Pentru angajaţii bibliotecii este de notariate că, în baza unei vechi amiciţii a lui Nicolae Noica cu Mihai Nicolae, administratorul STEFADINA COMSERV SRL, societatea a prestat, anul trecut, serviciile de digitalizare şi arhivare electronică a bunurilor din bibliotecă. Pentru a nu avea emoţii cu privire la finalitatea licitaţiei, s-a întocmit un caiet de sarcini dedicat. Despre calitatea serviciilor plătite cu aproape 2 milioane de lei, ne rezumăm la a menţiona că pe cutii au fost marcate doar menţiuni generice (tipul documentelor şi anul elaborării acestora).
Aceeaşi firmă se doreşte a se ocupa, în schimbul unui milion de lei, şi de preluarea a circa 600.000 de volume din depozitul bibliotecii situat în strada Coresi, mutarea şi depozitarea acestora într-un spaţiu adecvat.
Favorita licitaţiei de atribuire a lucrărilor de montare a instalaţiilor automate de detecţie, alarmare şi stingere a incendiilor a fost firma HELINICK SRL. Experţii externi angrenaţi în procedură, la indicaţia expresă a directorului general al bibliotecii, s-au regăsit într-un evident conflict de interese. Situaţia a fost adusă la cunoştinţa Secretarului General al Academiei Române, Ioan Dumitrache, care a optat, şi în acest caz, să nu se implice.
Ne exprimăm speranţa că, la un moment dat, cei care se tot joacă cu focul se vor arde”.
Am redat aici pasajele care ne-au atras atenţia în mod deosebit. Mesajul integral, primit de noi, poate fi regăsit în imaginile ataşate articolului. Vă invităm să le consultaţi şi pe acelea!
