Afişez elemetele după tag: București

Tribunalul Bucureşti a anulat prin sentința din 10 iunie ambele autorizații emise de Primăria Capitalei pentru construirea pasajului Mihai Bravu, după ce Prefectura a sesizat mai multe ilegalităţi, precizează România Liberă.

Șantierul a fost pus astfel în conservare în urma unui litigiu între municipalitate şi Prefectura Capitalei. 

Lucrările la pasaj costă 28 de milioane de euro şi ar trebui să dureze 21 de luni. 

Numai că după pauza începută în luna ianuarie, e mai mult ca sigur că proiectul nu se va mai termina la timp. 

Proiectul include două pasaje rutiere, paralele, cu câte doua benzi de circulaţie pe sens, pe direcţia Şoseaua Mihai Bravu - Calea Văcăreştilor.

Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, deputat PDL de Bucuresti, a declarat pe 24 februarie într-o conferință de presă, citat de Hotnews, că Bulevardul Uranus este "o mare tâmpenie".

Theodor Paleologu îl acuză pe primarul Sorin Oprescu că a demolat ca pe vremea lui Ceaușescu, distrugând o zona importantă a Capitalei.

Conacul Hagi Tudorache, conacul din incinta AGROINDAF, biserica ruinata de pe mosia Gerassy, biserica ruinata a satului Pitigaia, ruinele pavilionului boieresc din Dobreni, ruinele Schitului Barbu Bellu, conacul Otetelesanu și biserica Manastirii Giulesti, toate aceste monumente istorice se afla intr-un stadiu avansat de degradare.

Bloggerul Andrei Ionel a incercat ca pe site-ul sau Arhiva de geografie să treacă în revistă obiectivele de explorare urbana din jurul Bucurestiului, abandonate sau semi-abandonate.

Excursiile dus-intors pe care acesta ni le propune au o departare de maxim 35 de kilometri (dar si mai scurte) de Bucuresti.

Acestea pot fi combinate dupa bunul plac al fiecaruia, avand in vedere ca intr-o zi-lumina de vara pot fi acoperite (cu ajutorul masinii personale) chiar toate obiectivele pe care acesta ni le propune in continuare.

Din modificările aduse la Legea Urbanismului prin Ordonanța 7/2001, publicată în Monitorul Oficial vineri, 11 februarie 2011, reiese că cei care au construit ilegal au termen până la 1 ianuarie 20012 pentru a intra sub rigorile legii.

După această dată însă construcțiile ridicate ilegal vor fi demolate.

"Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire", se arată în unul dintre amendamentele la Legea Urbanismului.

Articolul VIII din Ordonanță arată însă că acestă prevedere intra în vigoare abia la 1 ianuarie 2012.

În 10 ani vom avea un București izolat termic aproape complet, spoit în culori stridente, iar identitatea orașului, reprezentată de clădirile vechi valoroase, se va dilua până în punctul în care n-o să mai recunoaștem stilurile de arhitectură sau când au fost construite clădirile, se arată într-o predicție a celor de la rezistenta.net.

Primăria Capitalei, prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, vrea să dea în 2016 circa 7,2 milioane lei pe statui, scrie Hotnews. 

De mai bine de un an, locuitorii din Cartierul Mântuleasa se opun cu vehemenţă construirii unui bloc de 25 de metri pe locul fostei școli a scriitorului Mircea Eliade. 

Oamenii acuză că proiectul încalcă legile în vigoare și le afectează calitatea vieții. Pe de altă parte, Primăria, care a dat toate avizele pentru ridicarea blocului, spune că nu a găsit o întrebuințare mai bună pentru teren, deși oamenii au cerut în mod repetat construirea unei alte școli, scrie România Liberă. 

Construcţia centurii de fortificaţii a Bucureştiului a presupus un efort colosal, atât în ceea ce priveşte bugetul cât şi forţa de muncă implicată. 

Cele 36 de fortăreţe menite să apere Capitala au costat echivalentul în lei a 615 milioane de euro. 

Acum, toată această investiţie gigantică zace în uitare deşi are un potenţial socio-cultural şi istoric colosal.

După ce săptămâna trecută v-am arătat câteva exemple de ceea ce înseamnă dezastru urbanistic în București, săptămâna aceasta vă voi prezenta situația unor monumente care sunt lăsate de către proprietari și de către autorități să se degradeze pe zi ce trece.

Un raport al Asociației pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo) arată că în perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureștean - 2621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice și 98 de zone construite protejate - s-a accelerat.

Specialiștii susțin că Bucureștiul istoric este în pericol din cauza presiunii exercitate de dezvoltarea imobiliară, în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice și de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală.