Afişez elemetele după tag: sculptură

Sâmbătă, 23 Iunie 2018 12:16

Artistul, leii (bugetari) şi bucureştenii

Din antichitate şi până în contemporaneitate, trecând prin Evul Mediu, Renaştere şi Epoca Modernă, monumentele de for public au avut menirea de a satisface demosul. Arta plastică monumentală contribuie la modelarea spaţiului identitar colectiv.

Pentru a inspira sentimente precum patriotism ori demnitate naţională, este nevoie însă de o condiţie esenţială, dincolo de cea intrinsecă a calităţii actului artistic: relevanţa pentru identitatea naţională. În anul Centenarului Marii Uniri, raportarea la origini, tradiţie şi valori este cu atât mai importantă.

Dacă ne referim la numărul de monumente de for public inaugurate în municipiul Bucureşti, după 1990, o concluzie se impune de la sine: toţi edilii Capitalei, într-o măsură mai mare sau mai mică, au dat dovadă de o adevărată slăbiciune pentru artă. Lansată de nobilul roman Gaius Mecenas, în urmă cu mai bine de două milenii, filantropia frumosului a găsit un teren fertil pe malurile Dâmboviţei. Cu singura diferenţă că mecenatul urmaşilor Romei nu mai este finanţat din averea personală, ci din fonduri publice.

Publicat în Centenar

La câteva luni de la scoaterea la vânzare a sculpurii "Cumințenia Pământului" a lui Constantin Brâncuși statul român nu a anunțat încă dacă dorește sau nu să își exercite dreptul de preemțiune în cazul acestei lucrări, iar moștenitorii precizează că nu li s-a făcut nicio ofertă și că autoritățile trag de timp.

Ministerul Culturii are pe masă din luna noiembrie a anului trecut 2 expertize realizate de către specialiști care au stabilit pentru această operă și doua sume.

Sumele stabilite de experti nu au fost făcute publice însă atunci.