Luni, 10 Ianuarie 2022 14:07

Aproape 20 de ani pentru o reabilitare… Castelul Huniade din Timişoara – proiect blocat la Bucureşti

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Castelul Huniade din Timişoara se află într-un proces de reabilitare care a debutat în anul 2006 şi nu este finalizat nici până în prezent.

Procesul de consolidare a clădirii de patrimoniu a fost grevat de numeroase blocaje care au dus la tergiversarea finalizării lucrărilor şi la afectarea atât a obiectivelor de patrimoniu din interior, cât şi a edificiului.

Deşi a alocat resurse financiare din fonduri proprii, Consiliul Judeţean Timiş a eşuat în atragerea de fonduri europene pentru lucrările de reabilitare.

Situaţia a împiedicat accesul vizitatorilor în cadrul muzeului găzduit de Castelul Huniade, obiectiv subsumat programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.

ISTORIC

Castelul Huniade este cea mai veche clădire din Timişoara, construit între anii 1308-1315, de Carol Robert de Anjou şi reconstruit după cutremurul din 1443 de către Ioan de Hunedoara. Acesta a fost distrus în timpul asediului Timişoarei din 1849 şi refăcut în forma actuală în 1856. Din 1948, găzduieşte Muzeul Naţional al Banatului, secţiile de istorie şi ştiinţele naturii. În anul 2006, a intrat într-un proces de restaurare, ce nu a fost finalizat nici până în prezent.

 

TENTATIVE DE REABILITARE

Procesul de restaurare a început cu lucrările de consolidare a aripii de nord-vest, finanţate cu fonduri de la CJT (aproximativ 12 milioane de lei) şi realizate de societatea CONSTRUCTIM SA Timişoara.

În intervalul 2006-2015, acestea au întâmpinat numeroase intervenţii şi blocaje. Concret, lucrările au fost oprite şi reluate în repetate rânduri, costatându-se că acestea au fost ineficiente, iar în zidurile edificului au apărut fisuri. Pe durata perioadei menţionate anterior, a expirat autorizaţia de construcţie, documentaţia a trebuit refăcută, iar societatea constructoare a solicitat mai mulţi bani pentru lucrările suplimentare şi, ca urmare a neplăţii, a deschis un proces împotriva beneficiarului, Muzeul Naţional al Banatului.

Motivele litigiului au costat în neplata unei lucrări şi a 500.000 de euro pentru schela montată pe muzeu (procesul a avut o durată de trei ani). Potrivit CONSTRUCTIM SA, societatea a sistat lucrările în martie 2016, după ce compania nu a mai fost plătită de CJ Timiş. Firma a lăsat însă acoperişul neprotejat, motiv pentru care apa de la ploile torenţiale s-a infiltrat în coloanele masive care susţin plafonul şi în pereţi. În plus, obiectele de patrimoniu din perioada neoliticului au fost ţinute pe hol şi s-au umplut de mucegai şi ciuperci.

Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Timiş a amendat Muzeul şi a dispus verificarea corectitudinii documentaţiei privind clasificarea ca muzeu de importanţă naţională.

Recepţia lucrărilor a fost amânată permanent, fiind finalizată abia în luna iulie 2019, context în care preşedintele CJ Timiş de la vremea respectivă, Călin Dobra, a declarat că există posibilitatea ca obiectivul să fie parţial deschis vizitatorilor în 2021, aspect nerealizat până în prezent.

Mai mult decât atât, în ianuarie 2021, actualul preşedinte al CJ Timiş, Alin Nica, a anunţat că exclude finalizarea lucrărilor până în anul 2023

DEFICIENŢE

Pe fondul tergiversării lucrărilor de consolidare a clădirii, CJ Timiş a pierdut, la finalul anului 2014, proiectul cu finanţare europeană, în valoare de aproximativ 10 milioane euro, pentru recondiţionarea castelului, aferent programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.

Reabilitarea Castelului Huniade din Timişoara depinde de maniera în care reprezentanţii CJ Timiş vor accesa resurse externe de finanţare (fonduri bugetate provenite de la Ministerul Culturii sau fonduri europene), fiind totodată şi un potenţial catalizator pentru implementarea cu succes a programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.

Citit 615 ori

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.