Afişez elemetele după tag: istoric

Acum, cazul Lipscani 30-34.

Nu a trecut mult de la demolarea ilegală a monumentului istoric Fundaţiile Academiei domneşti de la Sf. Sava, dar a trecut suficient timp pentru ca demolatorii să înţeleagă că nu vor fi traşi la răspundere.

Legea Monumentelor Istorice rămâne pe mai departe un text neputincios, un eufemism jalnic, necesar poate de ochii "Europei".

Problema responsabilităţii e perimată.

Respectul organismelor statului care au misiunea de a ocroti patrimoniul se reduce, cum au afirmat în presă diverşi funcţionari "de bine", la punerea în practică a principiului aud, văd, dar tac.

Cazul Sf. Sava, ca şi altele, s-a rezolvat simplu, eficient, cu buldozerul.

În prealabil s-au găsit, fireşte, specialiştii necesari, comisiile antrenate în exersarea aceluiaşi audi, vidi, sile!

Reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Ministerului Dezvoltării au hotărât, după dezbaterea publică din 15 iulie, referitor la diametrala Berzei-Buzeşti, implementarea unor soluţii pentru protecţia monumentelor istorice şi valorilor de patrimoniu din zonă, precizează Evenimentul Zilei.

Într-un comunicat de la Primărie se arată că s-a decis, în cazul Halei Matache, păstrarea amplasamentului actual, "fiind dispuse măsuri de conservare şi punere în siguranţă până la demararea unui proces de restaurare a monumentului istoric".

Comisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.

"Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.

Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.

"Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.

Palatul Culturii din Iaşi, monument istoric şi cultural de rezonanţă pentru capitala Moldovei, se află într-un pericol real, determinat de construcţiile ilegale din complexul Palas, ridicate în imediata vecinătate a palatului inaugurat de regele Ferdinand în 1927. 

Dacă ridicarea Palatului a durat circa două decenii, pentru distrugerea lui se pare că va fi nevoie doar de câţiva ani.

Răul s-a produs atunci când ministrul liberal al Culturii, Adrian Iorgulescu, a avizat ridicarea unui întreg complex de mall-uri, hoteluri şi sedii de birouri în imediata apropiere a Palatului Culturii. 

Ca să justifice această decizie extrem de contestată la vremea aceea de oamenii cărora le mai pasă şi de viaţa culturală a Iaşilor, nu doar de business-urile unor personaje controversate, printre care se află chiar liberalul Relu Fenechiu, Ministerul Culturii, sub bagheta lui Iorgulescu, a dat aprobare complexului Palas emiţând de ochii lumii şi avizul 249/2008 privind "consolidarea şi executarea de drenuri electropneumatice, de adâncime, sub amplasamentul Palatului Culturii din Iaşi, în vederea consolidării acestui monument istoric şi cultural".

Consiliul General al Municipiului București a aprobat, la sfârșitul lunii aprilie, construirea a patru turnuri, pe Calea Floreasca, lângă hala Ford, monument istoric.

Cea mai înaltă clădire va avea 25 de etaje, urmată de o clădire de 20 de etaje și două de 15.

Hala Ford va fi restaurată, iar în interiorul ei va funcționa un centru comercial cu dotări publice.

Turnul de 25 de etaje va adăposti birouri, iar celelalte trei clădiri, locuințe.

Organizațiile neguvernamentale reclamă faptul că Primăria Capitalei (prin Comisia Monumentelor Istorice) a dat o aprobare ilegală pentru un bloc înalt de 40 de metri care s-ar putea construi în curtea Palatului Știrbei și îi cer ministrului culturii, Kelemen Hunor, să respingă proiectul, informează siteul stirileprotv.ro.

Proiectul a fost avizat, deși în zonă clădirile trebuie să aibă cel mult 22 de metri, susțin ONG-urile care militează pentru salvarea clădirilor istorice din București. 

Clădirea ar urma să cuprindă apartamente de lux şi 5.000 de metri pătraţi de galerii comerciale.