Afişez elemetele după tag: monument istoric

Biserica “Sfântul Nicolae” din localitatea Densuş, judeţul Hunedoara, este cea mai veche biserică din piatră din România, în cadrul căreia se oficiază slujbe religioase de mai bine de 700 de ani.

Monument istoric, înregistrat sub codul HD-II-m-A-03307, biserica a fost inclusă, în anul 1991, pe lista monumentelor propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO.

Deşi funcţională, clădirea este afectată de trecerea timpului şi de factorii de mediu, motiv pentru care este necesară intervenţia proactivă a autorităţilor, astfel încât aceasta să nu aibă soarta nefericită a altor clădiri de patrimoniu din România care au ajuns o ruină.

Biserica de zid “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, monument istoric, situată în satul Lujerdiu, comuna Corneşti (judeţul Cluj), se află într-o avansată stare de degradare. Conform datelor istorice, biserica a fost construită în jurul anului 1600 de către domnitorul Mihai Viteazul, motiv pentru care este denumită şi “Biserica lui Mihai”.

Deşi în anul 2021, o echipă de voluntari a demarat proiectul de reabilitare a construcţiei, lucrările sunt încetinite din cauza lipsei resurselor financiare. Clerul ortodox local a subliniat lipsa de implicare a autorităţilor pentru salvarea monumentului.

Casa “Callimahi-Ghika” din Iaşi se află într-o avansată stare de degradare, autorităţile locale manifestând un puternic dezinteres în a căuta soluţii rapide pentru valorificarea patrimonială a clădirii. Achiziţionat în anul 2017, de către Primăria Municipiului Iaşi (preţ tranzacţie 800.000 de euro, bani proveniţi din fonduri locale), pentru a fi transformat în Muzeul Centenarului Marii Uniri, obiectivul se confruntă cu lipsa fondurilor necesare valorificării şi redării circuitului cultural.

Duminică, 02 Mai 2021 08:52

Afacerea Herăstrău

O ancheta jurnalistică realizată de Hotnews arată că terenul pe care funcționează mai multe restaurante din Parcul Herăstrău ar fi fost acordat ilegal celor care dețin respectivele localuri.

Publicația online Hotnews a obținut un răspuns de la autorități potrivit căruia terenurile au fost acordate de Primaria Sectorului 1, dar fără acordul Primăria Capitalei, deci fără respectarea legii, notează jurnaliștii.

În Parcul Herăstrău, monument istoric, sunt peste 50 de terase și restaurante, arată jurnaliștii Hotnews, care subliniază că pe Șoseaua Nordului abia dacă mai vezi lacul din cauza pontoanelor uriașe construite pentru terase.

Ansamblul Monumental ”Calea Eroilor” de la Târgu Jiu este un proiect sculptural de o valoare deosebită, atât prin însemnătatea lucrărilor din componenţa sa (operele lui Constantin Brâncuşi: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Coloana Infinitului), cât şi prin importanţa pe care o poate avea pentru dezvoltarea culturală, turistică şi economică a zonei în care se află. Un factor esenţial pentru promovarea şi valorizarea corespunzătoare a întregului sit urbanistic şi cultural ar fi înscrierea sa în Lista Patrimonului UNESCO.

Publicat în Patrimoniu UNESCO

Monumentele istorice de pe pământul românesc sunt cea mai de preț comoară a ţării. Acestea ne dezvăluie matricea noastră spirituală și culturală, ne spun cine suntem noi de fapt ca popor.

Culele sunt, alături de biserici, unele dintre cele mai vechi construcţii existente în România. Cele 27 care mai există astăzi, mai mult ca sigur doar supravieţuiesc, dar, după starea lor actuală, nu se ştie cât vor mai putea s-o facă singure. Deşi sunt considerate monumente istorice, statul nu a reuşit să identifice, din motive financiare şi birocratice, soluții să salveze macar o parte dintre acestea.

Jumătate dintre ele au ajuns simple ruine şi nu va mai dura mult până când timpul le va şterge definitiv. Culele care nu sunt complet distruse, mai au o șansă să fie salvate. Conform specialiştilor nu vorbim de costuri foarte mari, ci, estimativ, vorbim de sute de mii de mii de euro pentru un obiectiv, dar, pentru România, şi aceşti bani au ridicat probleme.

Curtea de Apel din Cluj a anulat la sfârșitul săptămânii trecute Hotărarea prin care Consiliul General al Municipiului București a aprobat în 2006 proiectul Diametralei Buzești-Berzei-Uranus și autorizația dată de municipalitate în 2009 pentru două segmente din drum: Calea Victoriei-Occidentului și Calea Plevnei -Dinicu Golescu, potrivit Asociației Salvați Bucureștiul, citată de Hotnews.

În baza hotărârii de Consiliu General din 2006 au fost demolate 90 de case, printre care și clădiri monument istoric și au fost expropriate circa 1000 de persoane.

Comisia Națională a Monumentelor Istorice a decis, la 31 ianuarie, mutarea Halei Matache cu circa 40 de metri mai în spate față de poziția actuală, au pecizat surse apropiate Ministerului Culturii pentru HotNews.ro.

Prin mutare se înțelege demolarea clădirii monument istoric și reconstruirea pe noul amplasament.

Primăria Capitalei consideră că relocarea Halei Matache este necesară pentru construirea Diamentralei Buzești-Berzei-Uranus, un bulevard care va face legătura între Piața Victoriei și Piața de Flori.

Decizia de mutare a Halei Matache a fost luată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice chiar dacă un grup de arhitecți voluntari din București a făcut un studiu din care se arată că noul bulevard poate fi construit și fără demolarea Halei Matache, iar mutarea clădirii ar costa mai scump.

Decizia de mutare a Halei Matache a fost contestată de un grup de ONG-uri care i-au solicitat Ministrului Culturii să nu semneze avizul de mutare.

Planul Naţional de Restaurare este unicul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul ţării. 

Potrivit legii, Ministerul Culturii, în baza unor recomandări făcute de Institutul Naţional al Patrimoniului, întocmeşte o listă a monumentelor ce urmează a fi finanţate, ţinându-se cont de două principii de bază: stadiul de degradare şi importanţa clădirii.
 
Deşi acestea sunt criterii absolut normale şi legale, ele par a nu fi singurele respectate de autorităţi.
 
Un exemplu concret îl întâlnim, potrivit jurnaliştilor de la Adevărul, în judeţul Bihor.
 
Pentru această regiune, prin Planul Naţional de Restaurare (P.N.R.), s-a alocat pentru anul acesta un total de 705.750 lei pentru cinci obiective de patrimoniu: Cetatea Oradea, Castelul Stubenberg şi trei biserici (Abram, Parhida şi Fughiu).
 
În judeţul Bihor există însă castele şi conace ungureşti, hotelul Parc, precum şi numeroase biserici de lemn precum Căpâlna, Cociuba Mică, Duşeşti, Hinchiriş, Hotar şi Gheghie care se află într-o starea deplorabilă.
Luni, 30 Iulie 2012 22:21

Aşa se face restaurarea?!

Din luna martie a acestui an la Hanul Gabroveni se execută lucrări neautorizate de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Imobilul, al cărui proprietar este municipalitatea, a stat în paragină zeci de ani, anul trecut fiind în pericol de colaps. 
 
Reprezentanţii Ministerului Culturii, promiteau la începutul lucrărilor că restaurare clădirii vechi va fi gata în doi ani, când ar trebui transformat într-un centru cultural european, printr-un proiect de 5 milioane de euro. 
 
După finalizarea lucrărilor de restaurare, Primăria Capitalei va construi lângă han, o clădire nouă, care va adaposti o sală de spectacole, susţineau în martie cei de la Hotnews.
Pagina 2 din 3