Admin

De mai bine de un an, locuitorii din Cartierul Mântuleasa se opun cu vehemenţă construirii unui bloc de 25 de metri pe locul fostei școli a scriitorului Mircea Eliade. 

Oamenii acuză că proiectul încalcă legile în vigoare și le afectează calitatea vieții. Pe de altă parte, Primăria, care a dat toate avizele pentru ridicarea blocului, spune că nu a găsit o întrebuințare mai bună pentru teren, deși oamenii au cerut în mod repetat construirea unei alte școli, scrie România Liberă

Ministerul Culturii si-a declinat interesul de a exercita dreptul de preemtiune al statului privind monumentul Castelul Pogany din Retezat, clasat in grupa A a Patrimoniului National, unul dintre putinele edificii baroce din Transilvania aflate inca in buna stare de conservare si functionare, scrie Mediafax, citat de Hotnews.

Duminică, 19 Aprilie 2015 16:27

Minunile României

România ascunde multe minuni: locuri frumoase, ascunse de civilizație; monumente istorice, antice sau medievale, dar și monumente ale naturii, neschimbate de secole. Ele sunt multe, dar doar câteva au fost incluse până acum pe lista patrimoniului mondial UNESCO, o recunoaștere a caracterului aparte și a importanței lor. 

Cele șapte locuri sau monumente românești recunoscute de UNESCO sunt: Delta Dunării, așezările săsești cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighișoara, bisericile de lemn din Maramureș și fortărețele dacice din Munții Orăștiei.

Valoarea istoriei unui popor stă în continuitate, iar Biserica este unul din canalele noastre identitare cu istoria, credința, specificul românesc.

Doar că autoritățile locale uneori, ignoră acest "fapt divers" și își manifestă plenar preferința pentru anumite biserici pe care le primenesc, proiect după proiect, până le albesc ... pe ele ... sau fondurile ... .

Construcţia centurii de fortificaţii a Bucureştiului a presupus un efort colosal, atât în ceea ce priveşte bugetul cât şi forţa de muncă implicată. 

Cele 36 de fortăreţe menite să apere Capitala au costat echivalentul în lei a 615 milioane de euro. 

Acum, toată această investiţie gigantică zace în uitare deşi are un potenţial socio-cultural şi istoric colosal.

Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primaria Capitalei a dat undă verde proiectului imobiliar din spatele palatului Știrbey de pe Calea Victoriei, care prevede ridicarea unui centru comercial și locuinte în spatele clădirii monument istoric pe fostele grădini ale palatului, au declarat surse pentru HotNews

De-a lungul timpului, acest proiect a stârnit numerose controverse, atât societatea civilă cât și o parte dintre arhitecți cerând reconstruirea grădinilor și spunând că noile clădiri nu își au locul lângă palat. 

Față de proiectul inițial, potrivit planurilor prezentate miercuri la Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei, clădirea din spatele palatului care va adăposti locuințele și centrul comercial, a fost retrasă mai mult față de clădirea palatului, cu circa 20 de metri, iar înălțimea ei a fost redusă de la 40 la 34,5 metri, în partea dinspre Calea Victoriei. 

Craiova este un exemplu pozitiv de conservare a centrului oraşului. 

Proiectul ambiţios, care şi-a propus să recreeze atmosfera anilor 1900, este aproape de final. Rămâne doar problema faţadelor. 

Autorităţile ridică însă din umeri pentru că proprietarii sunt cei care ar trebui să se ocupe de repararea acestora.

Vineri, 30 Ianuarie 2015 04:13

Monument istoric, pericol public

Clădirea Filarmonicii din Oradea a ajuns să fie un pericol public în loc să fie o clădire-monument istoric.

Din fațada clădiri se desprind, aproape zilnic, bucăţi mari de tencuială. Clădirea nu poate fi reabilitată până când Consiliul Judeţean Bihor şi Episcopia Romano-Catolică nu încheie disputa de proprietate asupra imobilului, precizează Digi24.

Litigiul dintre cele două părți durează de peste 13 ani.

La câteva luni de la scoaterea la vânzare a sculpurii "Cumințenia Pământului" a lui Constantin Brâncuși statul român nu a anunțat încă dacă dorește sau nu să își exercite dreptul de preemțiune în cazul acestei lucrări, iar moștenitorii precizează că nu li s-a făcut nicio ofertă și că autoritățile trag de timp.

Ministerul Culturii are pe masă din luna noiembrie a anului trecut 2 expertize realizate de către specialiști care au stabilit pentru această operă și doua sume.

Sumele stabilite de experti nu au fost făcute publice însă atunci.

Duminică, 18 Ianuarie 2015 18:13

Cum faci milioane din Cultură? (Video)

Într-o investigație făcută de cei de la RomâniaTV se arată cum au fost direcționați în ultimii ani peste 1,3 milioane de euro din banii de la Ministerul Culturii către niște apropiați ai persoanelor aflate în conducerea instituției.

Fostul ministru al Culturii, Hegedus Csilla, știa cum să sifoneze banii din Cultura încă din anul 2010, când ocupa funcția de consilier al ministrului Kelemen Hunor. 

De fapt, Kelemen Hunor a fost ministru al Culturii doar pe hârtie, potrivit investigatiei făcute de Silviu Mănăstire. Hegedus Csilla a fost cea care a condus din umbră ministerul. 

Pagina 7 din 14