În ultima vreme însă, problemele de ordin administrativ se transformă în adevărate bombe cu ceas, atât pentru personalul bibliotecii, cât și pentru cei peste 50.000 de vizitatori care frecventează spațiile de lectură. Inaugurată cu mare fast, în anul 2012, impunătoarea clădire în care funcționează Biblioteca Națională a României respectă cu strictețe proverbul "afara-i vopsit gardul, înauntru-i leopardul!", starea de degradare în care se află clădirea punând zilnic în pericol viețile celor care vizitează biblioteca.

Cum este posibil ca la nici 10 ani de la inaugurare, imobilul în care funcționează atât Biblioteca cât și Ministerul Culturii și Identității Naționale să se afle într-un stadiu care pune în pericol viețile oamenilor? "Performanța" reușită de responsabilii celor două instituții are un istoric care pune la un loc interese personale și nerespectarea legilor, cu lipsa de responsabilitate și o stare generală de nepăsare:

1. Recepția lucrărilor realizată doar pe hârtie, probleme ignorate

Imobilul Bibliotecii Naționale a României a făcut obiectul celui mai mare proiect investițional cultural din țara noastră, respectiv "Lucrările de refacere, reamenajare și refuncționalizare la Biblioteca Națională a României", pentru care statul român, în parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, au alocat fonduri în valoare de 105 milioane de euro.

Lucrările au fost derulate în intervalul 2009-2011 de Carpați Proiect SA (pentru partea de proiectare) și Aedificia Carpați SA (pentru construcția propriu-zisă), proiectul fiind coordonat de către Ministrul Culturii și Identității Naționale, în calitate de ordonator principal de credite pentru Biblioteca Națională, prin intermediul Unității de Management a Proiectului, în calitate de achizitor.

În urma unei inspecții efectuate asupra imobilului, cu ocazia finalizării lucrărilor, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a solicitat efectuarea de lucrări suplimentare pentru încadrarea în prevederile legale privind modul de realizare a măsurilor de securitate la incendiu, în vederea recepției finale a proiectului.

În urma observațiilor emise de către ISU, constructorul clădirii, SC Aedificia Carpați SA, a promis că va soluționa în totalitate neregulile semnalate de către cei de la ISU. În realitate, însă, SC Aedificia Carpați nu și-a respectat nici un angajament iar asupra clădirii nu au existat niciun fel de intervenții asupra neregulilor identificate.

Lucru posibil și cu "sprijinul" directorului Unității de Management a Proiectului, Bogdan Ștefan Trîmbaciu, care a procedat la recepția finală a lucrărilor fără să invite și un reprezentat din partea ISU. Având, se pare, la bază o relație apropiată cu Petre Badea (administratorul Aedificia Carpați), directorul UMP, fără să țină cont de prevederile legale, respectiv, de faptul că problemele clădirii nu au fost soluționate, a stins observațiile formulate de către ISU, scutind astfel constructorul de orice responsabilitate.

Relația dintre Petre Badea și Ministerul Culturii nu este una nouă, administratorul Aedificia Carpați a fost, în anul 2018, trimis în judecată de DNA pentru cumpărarea de influență și evaziune fiscală, fiind acuzat că a oferit unui parlamentar aproape 4 milioane de euro pentru a interveni la Ministerul Culturii pentru atribuirea unor contracte. Este de reținut că faptele pentru care Petre Badea este acuzat de DNA se petreceau în perioada 2010-2012...

"Rețeta" prezentată face ca la aproape 10 ani de la finalizarea lucrărilor, imobilul să nu dețină avizul de securitate împotriva incendiilor, întrucât neconformitățile elementelor din structura clădirii în raport cu legislația în domeniu, semnalate de ISU anterior recepției finale, nu au fost remediate.

2. Acțiunea în instanță împotriva constructorului, singura soluție pentru remedierea problemelor, blocată la nivelul ministerului.

Rea voință, incompetență sau interese obscure. Unul dintre aceste motive pare să stea la baza blocării, la nivelul Serviciului Juridic, Contencios din cadrul ministerului, unei acțiuni în instanță prin care să fie stabilită răspunderea legală a proiectantului și constructorului pentru viciile ascunse apărute în termen de 10 ani de la recepția lucrării (în baza prevederilor art. 30 al Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții).

3. Dâmbovița apă dulce...Biblioteca o va duce!

Aspectele prezentate completează tabloul prin care Biblioteca Națională a României se degradează rapid și sigur: alunecări de teren în zona Corpului C – râul Dâmbovița, fapt ce ar putea accelera procesul de desprindere a plăcilor de granit și de fisurare a peretului exterior; fisuri ale betonului de pe zona din fața treptelor aferente intrării în imobil (spre râul Dâmbovița); precum și desprinderea de pe suprafața de contact a plăcilor de granit cu care este placată o parte din imobil (treptele, pereții din zonele de acces și fântânile arteziene).

În aceste condiții, nu va exista nici o scuză pentru care reprezentanții Ministerului Culturii și ai Bibliotecii Naționale (în calitate de complici) nu vor fi direct răspunzători pentru orice situație care va periclita integritatea fizică a celor ce vizitează biblioteca!