Sâmbătă, 18 Iunie 2011 23:38

Piața Charles de Gaulle devine șantier din luna august pentru un pasaj subteran ce nu are PUZ

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunțat în mai multe rânduri că lucrările la pasajul subteran de la Piață Charles de Gaulle vor începe în luna august, o dată cu lucrările la parcarea subterană din zonă.

Pentru pasajul subteran nu există însă un Plan Urbanistic Zonal, așa cum cere legea.

Mai multe lucrări ale Primăriei Capitalei sunt blocate în instanță din cauza absenței unei astfel de documentații de urbanism. Daunele rezultate sunt de milioane de euro.

Legea 50/2001 prevede foarte clar că, pentru autorizarea unor lucrări de infrastructură mari, este de nevoie de un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului București.

Pentru zonă Charles de Gaulle este aprobat doar un Plan Urbanistic Zonal (HCGMB 319/2009) care permite construirea unei parcări subterane și a unui pasaj pietonal sub Piață Charles de Gaulle.

Nu a unui pasaj rutier subteran, care este cu totul altceva. Din experiența altor proiecte asemănătoare, elaborarea, avizarea și aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru o lucrare atât de mare durează cel puțin un an.

Planul Urbanistic Zonal are rolul de a stabili pe unde trece pasajul, câte bretele are, cum va arăta și care este cea mai bună soluție din punct de vedere al traficului, soluție rezultată dintr-un studiu de trafic.

Soluțiile sunt discutate de Comisia Tehnică de Urbanism, de pe lângă Primăria Capitalei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, etc, specialiștii din aceste Comisii încercând să găsească cea mai potrivită soluție pentru oraș.

Deoarece pasajul va trece printr-o zonă protejată (bd. Aviatorilor), stabilirea aspectului acestuia este cu atât mai importantă.

Pentru pasajul rutier sunt deoacamdata aprobați doar indicatorii tehnico-economici, în noiembrie 2010, Consiliul General al Municipiului București alocând sumă de 58 de milioane de euro pentru construirea acestuia (HCGMB 314/2010).

Pe 8 iunie, pe SEAP, Primăria Capitalei a postat un anunț prin care caută un project manager care să supervizeze lucrările de la pasaj.

Valoarea estimată a contractului de consultanță poate ajunge la 1,5 milioane de euro.

Primăria nu precizează de ce pasajul subteran nu are un PUZ

Primăria Capitalei nu spune de ce nu a făcut încă un Plan Urbanistic Zonal pentru pasajul rutier, explicând doar că lucrarea se va realiză în bază strategiei de mobilitate a orașului.

"Pasajul rutier Charles de Gaulle face parte din strategia de mobilitate a orașului așa cum din această strategie fac parte și parcările subterane. Așa că, urmărind implementarea acestei strategii de mobilitate a orașului, discutăm de două obiective majore pentru care execuția va începe în prima parte a anului 2011 - parcarea subterană - obiectiv realizat în parteneriat public privat - cu investiția lucrării susținută de investitor și pasajul rutier subteran obiectiv de investiție susținut din bugetul PMB. Decizia de a interveni cu prioritate în zonă respectivă are la bază disfuncționalitatea circulației rutiere actuale în intersecția Charles de Gaulle, Municipalitatea intenționând să continue programul de optimizare a traficului și reconfigurarea acestei zone prin realizarea celor două investiții, astfel fluidizând traficul în acesta zonă și cu perspectivă pe întreagă relație Nord - Sud a Capitalei", se arată într-un punct de vedere trimis HotNews.ro.

Strategia de mobilitate a orașului, respectiv Masterplanul de transport are doar caracter director și nu exclude obligația de a realiză pentru fiecare obiectiv în parte Planuri Urbanistice Zonale.

Detaliile tehnice ale pasajului rutier subteran Charles de Gaulle:

Pasajul va avea o lungime de 1392 de metri și va fi construit pe direcția Bulevardul Aviatorilor.

Acesta va avea o rampă în partea de sud lungă de 318 metri, una în partea de nord de 298 de metri, și va fi acoperit pe o suprafața de 778 metri.

Pasajul rutier subteran se va costrui de o parte și de altă a stației și a galeriei de metrou având perete comun și comunicare directă cu parcajul subteran.
Pe fiecare sens, lățimea va fi de 8m.

Respectiv se vor asigură două benzi de circulație de 7m cu trotuare de siguranță pe margini de câte 50 cm, excepție făcând porțiunea centrală, unde pe partea cu galeria de metrou ( pe partea stânga a sensului de circulație) trotuarul de siguranță va avea o lățime mai mare, variind între 0,5 - 2,5 m.

Intrările și ieșirile în pasaj, se vor face din accesele laterale ale Bd Aviatorilor, în acest scop, reproiectandu-se parțial zona verde care separa localele de drumul principal și ocupându-se o bandă din carosabilul existent.

Durată de execuție a pasajului este estimată la 2 ani.

Parcajul subteran de la Charles de Gaulle este prevăzut cu circa 600 de locuri și se va realiză în parteneriat public privat. Durata de construire: 24 de luni.
Valoare estimată de investiție: 44.950.000 euro, bani cu care va veni investitorul privat.

Alte proiecte de infrastructura blocate în București

Pe mandatul lui Sorin Oprescu, mai multe lucrări ale Primăriei Capitalei au fost blocate în instanță din pricină absenței unui PUZ, sau a faptului că acesta era incomplet.

Primarul Sorin Oprescu a început și lucrările la Pasajul Mihai Bravu fără să aibă un Plan Urbanistic Zonal.

La începutul anului, prefectul Capitalei, Cristian Atanasoaei a atacat în instanță autorizația de construire, Tribunalul București admițând cererea de anulare a acesteia.

Ca să poată continua lucrările, în martie, edilul șef a mai dat încă o autorizație de construire pentru pasaj.

Această a fost anulată de instanță în urma cu câteva zile. Pe 28 aprilie Consiliul General al Municipiului București a aprobat un Plan Urbanistic Zonal prin care legaliza pasajul început ilegal.

O altă lucrare blocată în instanță este Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus.

Aici, în luna mai, Tribunalul București a anulat Planul Urbanistic Zonal în bază căruia se executau lucrările, deoarece nu avea toate avizele necesare și nu s-a făcut consultarea populației.

Procesul a fost inițiat de Asociația Salvați Bucureștiul.

Câteva săptămâni mai târziu, Tribunalul Cluj a suspendat autorizațiile de construire pentru două tronsoane din diametrală, iar săptămâna trecută Prefectul Capitalei a cerut suspendarea autorizațiilor de construire și pe celelalte două tronsoane rămase.

Acum se fac lucrări de punere în siguranță și de conservare a șantierului. Cine va plăti pentru aceste lucrări și pentru întârzieri - primarul general spune că firma care realizează lucrările cere daune de 3,8 milioane de euro pentru întârzieri?

Oprescu spune că va cere daune de 6,6 milioane de lei Asociației Salvați Bucureștiul.

De asemenea, de-a lungul timpului, mari lucrări importante de infrastructura au obținut PUZ la mult timp după începerea lucrărilor, nu înainte cum ar fi fost normal.

Pasajul subteran de la Băneasa a venit la Comisia de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei pentru obținerea aprobărilor pentru PUZ abia când era aproape gata.

Specialiștii din cadrul Comisiei spun că acesta a neglijat legătură cu aeroportul Băneasa deoarece nu a fost pusă în discuția Comisiei și a altor foruri de specialitate, iar proiectanții au făcut așa cum au crezut.

În plus, membrii Comisiei s-au revoltat la vremea respectivă deoarece era normal să li se ceară părerea înainte, nu după ce lucrarea se realizase în mare parte. 

Sursă: Hotnews.

Citit 1423 ori Ultima modificare Vineri, 02 Mai 2014 14:30

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.