"Agenţii de poliţie sosiţi la sesizarea noastră au constatat existenţa unei autorizaţii de construcţie pentru lucrări de întreţinere a drumurilor. Aceasta nu permite nicio altă intervenţie", menţionează un comunicat al grupului SOS Fântâna.

 

Mai exact, muncitorii nu ar fi avut voie să se atingă de gardurile de fier din jurul copacilor şi de băncile din beton fără o autorizaţie de construcţie şi demolare. 

 

Pe care nu o aveau, spun oponenţii proiectului.

 

"Fântâna de la Universitate, simbol al Capitalei, cu o mare valoare memorială, se află în prim-planul unui proiect marcat de abuzuri şi lipsă de transparenţă", se arată în comunicatul grupului SOS Fântâna, prezentat de România Liberă.

 

Alte acuzaţii: nu a existat o consultare publică, nu există panou de informare cu detaliile proiectului şi proiectul ar avea nevoie de avizul Ministerului de Cultură.

 

"Lucrările de înlocuire a fântânii de la Universitate cu o fântână «săltătoare» nu au autorizaţia de construire obligatorie. Avizul Ministerului Culturii este obligatoriu, întrucât terenul se află în zona de protecţie a Universităţii şi a Facultăţii de Arhitectură, monumente istorice", a declarat pentru RL Nicuşor Dan, preşedinte al Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul" şi fost candidat la Primăria Generală.

 

O capitală europeană care se respectă nu poate avea, la kilometrul 0, trotuare în stare avansată de degradare, doar câteva băncuţe deteriorate şi maşini parcate în zona pietonală, argumentează reprezentanţii primăriei demararea proiectului.

 

"Eu cred că toţi bucureştenii sunt de acord cu modernizare zonei", a declarat pentru România Liberă Carmen Dincă, şef serviciu comunicare la Administraţia Străzilor.

 

Oficialul a descris cum va arăta zona la toamnă, când se preconizează că  proiectul va fi finalizat: asfaltul degradat va fi înlocuit cu piatră cubică şi pavaj de granit, se vor amplasa stâlpi de iluminat şi bănci, apa va ţâşni direct din pavaj, pe modelul fântânilor din Sibiu şi Braşov.

 

Având în vedere importanţa ei simbolică, vechea fântână ar putea fi mutată în centrul intersecţiei de la Universitate, pe rondul unde este aşezat iarna bradul de Crăciun.

 

Lucrările au fost atribuite firmelor Tehnologica Radion - partea de întreţinere a carosabilului şi trotuarelor,  şi Delta ACM - partea de modernizare propriu-zisă. Costul total al proiectului atinge 1,7 milioane de lei.

 

Cât priveşte autorizaţiile, Dincă spune că, din informaţiile pe care le deţine, acestea există.

 

România liberă a cerut ieri Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti publicarea contractului de atribuire a lucrărilor şi autorizaţiile în baza cărora muncitorii au tăiat gardurile de fier şi au demolat băncile din beton.

 

Proiectarea modernizării zonei a fost făcută de un grup de arhitecţi, spun oficialii primăriei. Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Bucureşti, şi-a exprimat însă dezacordul cu privire la modul în care primăria a decis să reamenajeze zona.

 

"Un aşa-zis proiect întocmit de Administraţia Străzilor nu are girul profesional şi, mai mult, încalcă legislaţia în vigoare. Fiind vorba de un perimetru protejat al Universităţii - monument istoric -, proiectul ar fi trebuit să aibă avizul Ministerul Culturii şi apoi avizul Comisiei Tehnice a Primăriei Municipiului Bucureşti.

 

De două ori ilegal, proiectul demolează un spaţiu cu caracter simbolic pentru bucureşteni", a răspuns unei întrebări a României libere prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, preşedinte al Filialei Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România.