În opinia majorităţii specialiştilor arheologi, Ansamblul rupestru de la Murfatlar conţine prima biserică şi primele chili ale unei mănăstiri de pe teritoriul României – element de referinţă pentru viaţa creştină şi pentru continuitatea populaţiei autohtone din Dobrogea.

Situl a fost inclus, în martie 1991, pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, iar, de atunci, nu au mai fost întreprinse, din păcate, niciun fel de măsuri /acţiuni pentru promovarea obiectivului.

Aşa cum arată în prezent, Ansamblul rupestru nu se mai încadrează în normele aferente de menţinere în această listă din cauza deficienţelor asociate procesului de conservare şi consolidare care au condus la degradarea ireversibilă a complexului.

În evidenţele Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Bistriţa Năsăud figurează monumente istorice ameninţate cu dispariţia din cauza neimplicării proprietarilor acestora, respectiv a autorităţilor.

În această situaţie se află şi Castelul Teleki, obiectiv situat în intravilanul satului Comlod, comuna Milaş. Acesta este înscris în Lista Monumentelor Istorice din judeţul Bistriţa Năsăud din anul 2015, fiind o construcţie reprezentativă barocului transilvănean, cu o puternică tentă rurală, ridicată în anul 1756 de către Istvan Wesselenyi de Hadad, după cum atestă inscripţia aflată încă pe faţada clădirii.

Monumentele istorice de pe pământul românesc sunt cea mai de preț comoară a ţării. Acestea ne dezvăluie matricea noastră spirituală și culturală, ne spun cine suntem noi de fapt ca popor.

Culele sunt, alături de biserici, unele dintre cele mai vechi construcţii existente în România. Cele 27 care mai există astăzi, mai mult ca sigur doar supravieţuiesc, dar, după starea lor actuală, nu se ştie cât vor mai putea s-o facă singure. Deşi sunt considerate monumente istorice, statul nu a reuşit să identifice, din motive financiare şi birocratice, soluții să salveze macar o parte dintre acestea.

Jumătate dintre ele au ajuns simple ruine şi nu va mai dura mult până când timpul le va şterge definitiv. Culele care nu sunt complet distruse, mai au o șansă să fie salvate. Conform specialiştilor nu vorbim de costuri foarte mari, ci, estimativ, vorbim de sute de mii de mii de euro pentru un obiectiv, dar, pentru România, şi aceşti bani au ridicat probleme.

În ziua de azi, în România, se discută mult despre importanţa patrimoniului cultural naţional şi despre necesitatea protejării şi punerii în valoare a acestuia, lucru perfect normal şi necesar. Patrimoniul naţional este zestrea cea mai de preţ a românilor, este componenta cu cel mai mare aport în justificarea originilor, în definirea noastră ca neam, în păstrarea unei amintiri vii a trecutului.

Cu toatea acestea, de-a lungul timpului, au fost canalizate destul de puţine eforturi către această direcţie şi, deşi în teorie patrimoniul naţional este protejat de o mulţime de legi şi reglementări, în realitate acesta se degradează continuu, fapt care la un moment dat poate avea ca efect pierderea iremediabilă a unei părţi importante din trecutul nostru.

Celebrul Han al Lahovarilor din comuna Baloteşti, monument istoric, defel, a ajuns obiectul secreţiilor de inspiraţie ale primăriei locale. 

Cum ar veni, într-o zi cu soare s-au aşezat la sfat cavalerii mesei rotunde de administraţie şi şi-au spus, "Domne, hanul ăsta nu mai vinde, dar poate vindeca". 

Guvenul României și Ministerul Culturii au lansat oficial joi campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși "Cumințenia Pământului", campanie care se va derula până pe 30 septembrie cu scopul de a aduna suma de 6 milioane de euro necesară achiziționarii obiectului de artă. Campania se desfășoara sub titlul de "Brâncuşi e al meu. Eu donez“.


UPDATE:
Politiștii au deschis un dosar penal pentru distrugere în cazul operelor lui Constantin Brâncuși din municipiul Târgu Jiu care, anul trecut, au fost spălate cu jet de apă sub presiune, în urma operațiunii Poarta Sărutului îngalbenindu-se.

Purtătorul de cuvant al Poliției Județene Gorj, Florin Roșca, a declarat, marti, că a fost deschis un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modul în care s-au realizat operațiunile de spălare a operelor lui Brâncuși din Târgu Jiu.

Potrivit sursei citate, cercetările sunt coordonate de un procuror de la Parchetul Judecătoriei Târgu Jiu și vizează infracțiunea de distrugere.

Poarta Sărutului, celebra operă a lui Brâncuși din Târgu Jiu, a fost spălată cu jet de apă și a devenit galbenă, după ce sărurile de fier au ieșit la suprafață, acuză proiectantul lucrărilor de restaurare, Dorin Dănilă, citat de Agerpres. 

Institutului Național al Patrimoniului (INP) a alocat 370.000 de lei pentru restaurarea și conservarea operei care face parte din Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor', iar recepția tehnică a lucrărilor urma să aibă loc joi, dar a fost amânată din cauza neînțelegerilor între comisia tehnică și proiectant.

Unele dintre cele mai importante muzee din România sunt lăsate în paragină de ani de zile și odată cu ele se află în pericol și un patrimoniu de o valoare inestimabilă, care ar putea dispărea pentru totdeauna la un cutremur major sau se degradează din cauza condițiilor improprii în care este ținut, arată un articol al celor de la culturaladuba.ro.

Muzeele care sunt deschise sau cele care chiar au fost restaurate reușesc cu greu să atragă vizitatori.

Pagina 1 din 2