Monumentele istorice de pe pământul românesc sunt cea mai de preț comoară a ţării. Acestea ne dezvăluie matricea noastră spirituală și culturală, ne spun cine suntem noi de fapt ca popor.
Culele sunt, alături de biserici, unele dintre cele mai vechi construcţii existente în România. Cele 27 care mai există astăzi, mai mult ca sigur doar supravieţuiesc, dar, după starea lor actuală, nu se ştie cât vor mai putea s-o facă singure. Deşi sunt considerate monumente istorice, statul nu a reuşit să identifice, din motive financiare şi birocratice, soluții să salveze macar o parte dintre acestea.
Jumătate dintre ele au ajuns simple ruine şi nu va mai dura mult până când timpul le va şterge definitiv. Culele care nu sunt complet distruse, mai au o șansă să fie salvate. Conform specialiştilor nu vorbim de costuri foarte mari, ci, estimativ, vorbim de sute de mii de mii de euro pentru un obiectiv, dar, pentru România, şi aceşti bani au ridicat probleme.
În ziua de azi, în România, se discută mult despre importanţa patrimoniului cultural naţional şi despre necesitatea protejării şi punerii în valoare a acestuia, lucru perfect normal şi necesar. Patrimoniul naţional este zestrea cea mai de preţ a românilor, este componenta cu cel mai mare aport în justificarea originilor, în definirea noastră ca neam, în păstrarea unei amintiri vii a trecutului.
Cu toatea acestea, de-a lungul timpului, au fost canalizate destul de puţine eforturi către această direcţie şi, deşi în teorie patrimoniul naţional este protejat de o mulţime de legi şi reglementări, în realitate acesta se degradează continuu, fapt care la un moment dat poate avea ca efect pierderea iremediabilă a unei părţi importante din trecutul nostru.
Celebrul Han al Lahovarilor din comuna Baloteşti, monument istoric, defel, a ajuns obiectul secreţiilor de inspiraţie ale primăriei locale.
Cum ar veni, într-o zi cu soare s-au aşezat la sfat cavalerii mesei rotunde de administraţie şi şi-au spus, "Domne, hanul ăsta nu mai vinde, dar poate vindeca".
Guvenul României și Ministerul Culturii au lansat oficial joi campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși "Cumințenia Pământului", campanie care se va derula până pe 30 septembrie cu scopul de a aduna suma de 6 milioane de euro necesară achiziționarii obiectului de artă. Campania se desfășoara sub titlul de "Brâncuşi e al meu. Eu donez“.
UPDATE: Politiștii au deschis un dosar penal pentru distrugere în cazul operelor lui Constantin Brâncuși din municipiul Târgu Jiu care, anul trecut, au fost spălate cu jet de apă sub presiune, în urma operațiunii Poarta Sărutului îngalbenindu-se.
Purtătorul de cuvant al Poliției Județene Gorj, Florin Roșca, a declarat, marti, că a fost deschis un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modul în care s-au realizat operațiunile de spălare a operelor lui Brâncuși din Târgu Jiu.
Potrivit sursei citate, cercetările sunt coordonate de un procuror de la Parchetul Judecătoriei Târgu Jiu și vizează infracțiunea de distrugere.
Poarta Sărutului, celebra operă a lui Brâncuși din Târgu Jiu, a fost spălată cu jet de apă și a devenit galbenă, după ce sărurile de fier au ieșit la suprafață, acuză proiectantul lucrărilor de restaurare, Dorin Dănilă, citat de Agerpres.
Institutului Național al Patrimoniului (INP) a alocat 370.000 de lei pentru restaurarea și conservarea operei care face parte din Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor', iar recepția tehnică a lucrărilor urma să aibă loc joi, dar a fost amânată din cauza neînțelegerilor între comisia tehnică și proiectant.
Conacele sunt elemente de identitate naţională. Nu putem să lăsăm timpul să muşte adânc din ele. Nu ne regăsim identitatea dacă nu conservăm istoria, iar edificiile, de orice fel ar fi ele, au o deosebită importanţă istorică şi arhitecturală.
Case noi apar peste tot. Tot mai frumoase. Tot mai bogate. Dar identificarea valorii necesită comparaţie - cu valori deja recunoscute, consacrate. Şi cum va fi posibil acest lucru dacă lăsăm în paragină valoarea pe care am moştenit-o?
Trebuie să avem repere. Operele de artă ale devenirii noastre, acest suflet al naţiunii noastre trebuie îngrijit, respectat şi preţuit. Trebuie menţinute lângă noi vii şi mereu tinere.
Tot sacrificiul nostru este întipărit în mici simboluri, în arcade, în umbre şi unghiuri. Influenţele ce ne-au făcut cine suntem le-am încrustat şi am privit mai departe, către un mâine care s-a făcut azi.
Identitatea unui popor nu se fabrică, dar se conservă. Patrimoniul e zestrea care ne defineşte şi ne justifică originile şi aspiraţiile, este ceea ce certifică istoria, trăinicia şi puterea. Fără istorie niciun popor nu are individualitate.
Nouă ne-a fost frate "râul, ramul", singur Dumnezeu ne-a mângâiat când totul părea pierdut. Strămoşii noştri în lăcaşul sfânt şi-au găsit liniştea şi pacea şi avem obligaţia în faţa amintirii sacre a celor care au construit din sacrificiul, sărăcia şi iubirea lor adevărate monumente, să le arătăm copiilor cum a rezistat ţara noastră şi-a lor de-atâtea mii de ani.
Citeşte mai mult ...
Au fost cândva locul în care s-a scris istoria. Astăzi sunt ruine. Mai mult, un pericol pentru trecători. Monumentele istorice se prăbuşesc fără ca autorităţile locale să facă ceva. Tencuiala cade, ţiglele zboară, iar cărămizile sunt furate una câte una.
Palate, muzee, case şi alte clădiri-simbol sunt lăsate pradă timpului. Autorităţile nu intervin nici măcar atunci când clădirile aparţin statului. Explicaţia este mereu aceeaşi: nu sunt bani. Aşa că, în unele cazuri, se caută oameni de afaceri dispuşi să ajute la reabilitare, se arată într-o campanie efectuată de cei de la Digi24.
O biserică monument istoric din Dolj este distrusă chiar de preotul care slujește acolo. Duhovnicul s-a apucat să renoveze clădirea construită la începutul anilor 1800, însă fără a avea vreun aviz sau autorizație de la Ministerul Culturii, precizează Digi24.
O soarta asemănătoare a avut și Biserica Sfinții Voivozi Ceplenița unde părintele a distrus trei dintre stâlpii construiţi în 1802 când a încercat să ridice o casă parohială mai mare în curtea lăcaşului de cult
Încă din 2011, monumentele istorice buzoiene sunt distruse, neglijate ori pur şi simplu lăsate în paragină, totul cu acordul şi participarea şefului Direcţiei de Cultură Buzău, păstorită de protejatul Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, preotul paroh Constantin Căţoi.
Muzeul Național Bran va mai rămâne deschis publicului cel puțin până la sfârșitul acestui an, după ce la începutul anului Ministerul Culturii a decis închiderea acestuia, în luna august 2016, odată cu expirarea contractului de închiriere pe care ministerul îl are cu proprietarii Castelului Bran, anunță Agerpres.
Ministerul Culturii si-a declinat interesul de a exercita dreptul de preemtiune al statului privind monumentul Castelul Pogany din Retezat, clasat in grupa A a Patrimoniului National, unul dintre putinele edificii baroce din Transilvania aflate inca in buna stare de conservare si functionare, scrie Mediafax, citat de Hotnews.
- Start
- Prec
- 1
- 2
- Mai departe
- Sfârșit