Imprimă această pagină
Luni, 08 August 2011 14:03

Cum se distruge patrimoniul de la Roșia Montană?

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Rosia Montana. Foto: crestin-ortodox.roCotidianul.ro scrie despre existența unui protocolul secret încheiat între Roşia Montană Gold Corporation şi Institutul Naţional al Patrimoniului potrivit căruia, în privinţa proiectului de la Roşia Montană, România este victima uneia dintre cele mai mari manipulări de presă din ultimii 20 de ani.

Astfel deși, precizează cotidianul.ro, în agresivele campanii publicitare ale Roşia Montană Gold Corporation, promovate începând din 12 iulie pe toate posturile de televiziune importante, radio şi în presa scrisă, se afirmă că această companie investeşte 70 de milioane de dolari în patrimoniu, în realitate suma avansată este de doar 43 milioane de dolari, restul până la 70 milioane fiind integraţi în cadrul bugetării proiectului minier, atunci când acesta va fi demarat.

Un alt document publicat de cei de la cotidianul.ro este certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Muntele Cârnic, emis cu aprobarea ministrului Culturii, Kelemen Hunor.

Protocolul dintre Institutul Naţional al Patrimoniului (condus de udemeristul Kovacs Josef) şi Roşia Montană Gold Corporation este înregistrat la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu numărul 3518, în data de 19.07.2011, cu toate că acesta a fost semnat în data de 15.07.2011.

Mai mult, protocolul este de fapt doar un simplu ACORD DE PRINCIPIU, şi nicidecum un ANGAJAMENT FERM DE PLATĂ!

Angajamentul de plată este documentul pe care cei de la Roşia Montană Gold Corporation şi decidenţii udemerişti din Ministerul Culturii l-au denumit contract subsecvent.

Contractul subsecvent nu a fost semnat până în prezent, cu toate că în protocol se stipulează că acesta trebuie semnat într-un termen de 15 zile de la semnarea protocolului.

Pe cale de consecinţă, se poate observa că faţă de varianta intermediară a protocolului, s-a înlocuit condiţionarea plăţii banilor de eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică cu contractul subsecvent, astfel încât cei de la Roşia Montană Gold Corporation să fie acoperiţi în cazul în care Kelemen Hunor ar da semne că s-ar răzgândi şi că ar schimba direcţia.

Pe de altă parte, dacă se urmăresc prevederile din OUG nr. 43/2000 republicată, la articolul 2, alineatul 10, se poate vedea: "Emiterea acordului de mediu se face numai după emiterea avizului Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru aplicarea principiului conservării integrate".

Ca atare, emiterea unui acord de mediu pentru proiectul minier Roşia Montană înaintea existenţei unui astfel de aviz contravine în mod flagrant legii.

Certificatul nr. 9/2011 a fost emis de Direcţia Judeţeană Alba, deşi decizia a fost luată de un for naţional - Comisia Naţională a Monumentelor Istorice.

Aşadar, ministerul NU a emis niciun document valabil.

Mai mult, documentaţia depusă de Roşia Montană Gold Corporation nu a fost actualizată în conformitate cu prevederile Odinului ministrului Culturii nr. 2361/2010, ordin în care Masivul Cârnic apare INTEGRAL cu statut de monument istoric.

Aşadar, în lipsa unui ordin al ministrului de declasare a Masivului Cârnic de la statutul legal conscrat prin ordinul menţionat, Certificatul nr. 9/2011 NU este efectiv şi NU produce efecte în planul statutului Masivului Cârnic şi nu poate produce efecte juridice nici în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului aflate în derulare la Ministerului Mediului.

Aşa se desfăşoară cea mai veroasă afacere din ultimii 20 de ani din România: sub oblăduirea şi cu sprijinul direct al puterii politice.

Cum s-a răzgândit UDMR în privința proiectului Roșia Montană

Kelemen Hunor. Sursă foto: cotidianul.ro.Cotidianul.ro scrie că, puterea pedelistă - susţinătoare declarată a proiectului celor de la Roşia Montană Gold Corporation - nu s-a dat înapoi de la folosirea infailibilelor "arme" DNA şi banii pentru a-i convinge pe cei de la UDMR - opozanți dintotdeauna ai proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană.

Cotidianul.ro a pus cap la cap toate informaţiile legate de scandalul din ultimele săptămâni de la Roşia Montană şi vă prezintă

Filmul evenimentelelor care au dus la răzgândirea UDMR, începe în data 12 iulie când exploda bomba "Ministrul Mediului Laszlo Borbely, cercetat la DNA, într-un dosar de cumpărare de trafic de influenţă şi mită sub forma renovării apartamentului cuscrei liderului UDMR ".

Ştiţi ce a urmat: breaking news-uri şi dezbateri non-stop despre apartamentul cuscrei vicepreşedintelui UDMR, jurnaliştii fugind după soţia şi cuscra lui Borbely, la ieşirea de la audierile de la DNA Oradea, şi, cireaşa de pe tort, ieşirea plângăcioasă a lui Daniel Morar, starostele-şef de la DNA, care a reclamat în mod halucinant presiunile pe care udemeriştii şi opoziţia le fac asupra procurorilor săi în "cazul Borbely, care de fapt încă nu există".

După această cascadă de evenimente care a durat aproximativ 48 de ore, s-a aşternut brusc tăcerea asupra aşa-zisului dosar Borbely.

Aparent fără legătură cu tsunami-ul care traversase UDMR la începutul acelei săptămâni, două zile mai târziu, Kelemen Hunor iese pentru a anunţa că a semnat descărcarea de sarcină arheologică a masivului Cârnic.

Cârnic este principalul motiv pentru care Comisia Naţională pentru Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii recomanda acum câteva săptămâni includerea Roşiei Montane pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO, şi nicidecum descărcarea acestui masiv din Apuseni de sarcina arheologică.

Hotărârea pe care a luat-o ministrul împotriva recomandărilor comisiei de specialitate din propria sa ogradă, pare a fi fost determinată nu doar de dosarul prefabricat peste noapte de procurorii DNA pe numele numărului doi din UDMR, Laszlo Borbely, ci şi de o sumă considerabilă de bani pe care Roşia Montană Gold Corporation ar plăti-o chipurile pentru conservarea patrimoniului arheologic de la Roşia Montană.

Importantă sumă de bani pe care Roşia Montană Gold Corporation s-ar fi angajat, printr-un protocol confidenţial, să o plătească Ministerului Culturii se ridică la 43 de milioane de dolari.

Aceşti 43 de milioane de dolari s-ar adauga celor 25 de milioane de dolari pe care Roşia Montană Gold Corporation a anunţat deja că îi achită pentru avizarea proiectului la Ministerul Mediului.

Şi apropo de avizele de mediu pe care Roşia Montană Gold Corporation trebuie să le obţină de la Ministerul Mediului, surse din conducerea UDMR au declarat în exclusivitate pentru cotidianul.ro că în UDMR se ştie foarte clar că ministrului Mediului, Laszlo Borbely, i s-a fabricat un dosar peste noapte "preventiv, pentru a nu se gândi să împiedice sau să întârzie obţinerea avizelor de mediu pentru proiectul celor de Roşia Montană Gold Corporation".

Angajamentul despre care facem vorbire există la această oră sub forma unui protocol semnat între Dragoş Tănase, directorul Roşia Montană Gold Corporation, şi Kovacs Josef, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, instituţia din subordinea Ministerului Culturii.

Cotidianul.ro a adresat pe cale oficială întrebări referitoare la veridicitatea acestui document, atât Institutului Naţional al Patrimoniului, cât şi Ministerului Culturii, precum şi firmei Roşia Montană Gold Corporation, însă aceștia au refuzat să ofere vreo explicație.

Protocolul între INP şi Roşia Montană Gold Corporation conţine mai multe clauze, iar cel mai frecvent invocată în text este clauza 3.1, care prevede: „...angajamentul Roşia Montană Gold Corporation de a finanţa obiectivele care ţin de patrimoniul cultural este fundamental legat de progresul Roşia Montană Gold Corporation în implementarea proiectului (de exploatare de la Roşia Montană) atât în stadiile de aprobare şi de autorizare, cât şi în cele de construcţie şi operare".

Câteva paragrafe mai jos se detaliază modalitatea în care se face condiţionarea între aprobări şi plăţi.

Roşia Montană Gold Corporation va plăti (în rate de câte 7 milioane de dolari, vreme de cinci ani) toată suma de 70 de milioane - deci inclusiv banii deja angajaţi pentru Ministerul Mediului, atenţie!, numai dacă toate aprobările şi avizele vor fi obţinute şi validate ca definitive şi irevocabile.

În acest sens este prevăzută ca dată finală 10 decembrie 2011! Pe repede înainte, că aşa dictează interesul comun al companiei Roşia Montană Gold Corporation şi al actualului regim.

Pe scurt, prin acest protocol, Institutul Naţional al Patrimoniului, deci Ministerul Culturi, se angajează să obţină, contra cost, decizii din partea altor ministere, dar şi sentinţe favorabile din partea unor instanţe de justiţie!

O altă chestiune care nu miroase deloc a bine în acest protocol este aceea că nu există nicio clauză, nicio frază măcar, în care să fie prevăzută modalitatea concretă prin care cele 70 milioane de dolari vor ajunge să fie folosite pentru conservarea patrimoniului din masivul Cârnic.

Că doar promisiunile ferme rostite pe ton ameninţător de Hunor Kelemen, prin diverse conferinţe de presă, nu ţin loc de clauze contractuale.

Trusturile de presă, cumpărate de cei de la Roşia Montană Gold Corporation

Cotidianul.ro scria într-un articol din 27 august 2010 că toate trusturile de presă au primit în ultimii trei ani bani de la Roşia Montană Gold Corporation. Unele mai mult, altele mai puţin. Fiecare după ce rating avea. Cert este că suma totală trece de 12 milioane de euro.

O privire sumară asupra publicităţii plătite de Roşia Montană Gold Corporation arată că în perioada 2007-2010, nici un ziar local sau naţional n-a fost iertat.

Cei mai mulţi bani pentru publicitate au fost alocaţi de Roşia Montană Gold Corporation în 2009.

An în care ministrul Economiei şi Comerţului, Adriean Videanu, spunea că statul trebuie să ajute compania canadiană să extragă aurul.

În 2009, cei mai mulţi bani i-a primit Realitatea TV, nu mai puţin de 2,26 milioane de euro. Şi vorbim doar de televiziune, nu de întregul trust Realitatea-Caţavencu.

Urmează în ordine The Money Channel, cu 1,298 milioane de euro, şi PRO TV cu 1,94 milioane de euro.

Nici Televiziunea Română n-a scăpat de banii de la Roşia Montană Gold Corporation. În 2009, TVR a primit nu mai puţin de 1,092 milioane de euro.

În 2010, interesant este faptul că s-a schimbat modul de alocare a banilor.

Dacă în 2007-2009, Roşia Montană Gold Corporation mai ţinea cont de ratingul televiziunilor, în 2010 se ţinea cont de apartenenţa lor politică.

Cei mai mulţi bani de la Roşia Montană Gold Corporation în 2010 i-a primit televiziunea B1 TV, adică 284.000 de euro.

Urmează Realitatea TV, cu 230.000 de euro, Antena 1, cu aproape 160.000 de euro, TVR 1, cu 140.000 de euro, Antena 3, cu 89.000 de euro, Prima TV, cu 81.000 de euro, şi The Money Channel cu 65.000 de euro.

Şi ziarele au primit de-a lungul timpului bani frumoşi.

Spre exemplu, anul acesta, cei mai mulţi bani i-a primit „Săptămâna Financiară", 25,5 mii de euro, urmată de „România Liberă", cu 24,65 mii de euro, „Evenimentul zilei", cu 22,31 mii de euro, şi „Ziarul Financiar", cu 17,65 mii de euro.

Pentru documente și pentru a citi mai mult intrați pe Cotidianul.ro.

Citit 1779 ori Ultima modificare Vineri, 02 Mai 2014 14:30
Admin

Articole recente - Admin

Articole înrudite