Marți, 03 Noiembrie 2020 18:33

Culele olteneşti. Un fragment important al istoriei noastre este în pericol să dispară! Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Cula Cernătești Cula Cernătești sospatrimoniu.ro

Monumentele istorice de pe pământul românesc sunt cea mai de preț comoară a ţării. Acestea ne dezvăluie matricea noastră spirituală și culturală, ne spun cine suntem noi de fapt ca popor.

Culele sunt, alături de biserici, unele dintre cele mai vechi construcţii existente în România. Cele 27 care mai există astăzi, mai mult ca sigur doar supravieţuiesc, dar, după starea lor actuală, nu se ştie cât vor mai putea s-o facă singure. Deşi sunt considerate monumente istorice, statul nu a reuşit să identifice, din motive financiare şi birocratice, soluții să salveze macar o parte dintre acestea.

Jumătate dintre ele au ajuns simple ruine şi nu va mai dura mult până când timpul le va şterge definitiv. Culele care nu sunt complet distruse, mai au o șansă să fie salvate. Conform specialiştilor nu vorbim de costuri foarte mari, ci, estimativ, vorbim de sute de mii de mii de euro pentru un obiectiv, dar, pentru România, şi aceşti bani au ridicat probleme.

În 1991, statul român a solicitat UNESCO să includă 6 cule olteneșți în patrimoniul mondial. Ele se află și în prezent pe lista de așteptare. În dosarul trimis UNESCO, statul român spune că aceste clădiri sunt mărturia unor civilizații și tradiții unice în lume și că reprezintă o bucată importantă din istoria umanității.

Trebuie tras un semnal de alarmă tuturor instituţiilor României cu putere şi sarcini s-o facă (Preşedinţie, Parlament, Guvern, Ministerul Culturii), să demareze competent şi cât mai urgent o salvare a acestor monumente lăsate într-o distrugere totală de către noii proprietari postrevoluţionari, total indiferenţi la istoria României şi să efectueze demersuri pentru repunerea lor în valoare, o repunere bazată pe competenţe profesionale şi nu cu intervenţii distructive, care mai apoi să plaseze aceste monumente într-un circuit turistic educaţional.

Lipsa de interes a autorităţilor pentru salvarea acestor construcţii se regăseşte la nivelul întregii Oltenii, motiv pentru Uniunea Arhitecţilor din România - filiala euroregională Sud-Vest Oltenia a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea împiedicării distrugerii culelor, construcţii emblematice pentru istoria şi tradiţia arhitecturală a regiunii Oltenia. În acest sens, instituţia a iniţiat chiar o petiţie on-line “S.O.S. Culele din România”.

Vina aparține și proprietarilor privați ce deţin acest tip de monumente istorice, care, deşi beneficiază de scutiri de taxe şi impozite, nu sunt interesaţi de reabilitarea şi restaurarea monumentelor aflate într-o stare avansată de degradare. Ar fi necesar ca aceștia să ceară sprijin direcțiilor pentru cultură de care aparțin, pentru ca împreună să găsească o posibilitate pentru repararea monumentelor.

Mulți dintre proprietarii clădirilor istorice aflate într-o stare avansată de degradare preferă să aştepte distrugerea lor, decât să investească bani în refacere. În cazul acestor proprietari, legislația în vigoare nu reușește să acopere cu succes situația și, astfel, un proprietar care lasă monumentul istoric în paragină, care îl abandonează, este pasibil, în cel mai rău caz, de o amendă într-un cuantum suportabil. Dacă privim doar prin prisma spiritului strict al legii, acești proprietari nu sunt constrânși să aducă monumentele istorice la standarde normale. În aceste cazuri, prevederile ar trebui să conţină proceduri şi atribuţii specifice acordate instituţiilor abilitate, inclusiv de anulare a dreptului de proprietate în cazul unor monumente de importanţă naţională sau internaţională. În acelaşi timp, legea ar trebui să conţină măsuri clare, punitive, pentru distrugere intenţionată, abandonare sau tentative de demolare.

În străinătate, legile sunt mult mai stricte. Dacă nu se îngrijesc de astfel de monumente arhitectonice, proprietarii sunt amendaţi şi chiar expropriaţi.

Totuşi, situaţia îngrijorătoare în care se găsesc obiectivele de patrimoniu tip culă se poate remedia, asta dacă mai multe administrații ar urma exemplele județului Dolj, unde Culele Izvoranu-Geblescu și Cernătești, din comunele Brabova, respectiv Cernătești, sunt reabilitate cu ajutorul unor proiecte pe fonduri europene, prin intermediul POR 2014-2020, ce se ridică la o valoare de circa un milion de euro.

Programul de reabilitare a fost demarat de Consiliul Județean Dolj, care are în plan redarea acestora circuitului turistic, după ce lucrările vor fi finalizate în data luna iunie a anului 2021.

Până în prezent, doar culele din judeţul Dolj au fost incluse în astfel de proiecte de reabilitare, derultate de autorităţile locale şi judeţene. În alte zone, imobilele aparţin unor persoane private sau unor firme, care n-au niciun interes să le restaureze, având în vedere şi costurile unei astfel de intervenţii. În rare cazuri, clădirile au fost conservate, însă în cele mai multe situaţii culele au fost lăsate de izbelişte, multe dintre ele fiind în pericol de dispariţie.

Un exemplu fericit îl reprezintă și Cula Cioabă-Chintescu din județul Gorj care a beneficiat, în cursul anului 2020, de lucrări de punere în siguranță prin intermediul proiectului „Ambulanța pentru Monumente” demarat în Transilvania în 2016 și care mai apoi s-a extins și în alte zone din țara, printre care și Oltenia, fiind un proiect inițiat de către Asociația Monumentum.

Cula Cioabă-Chintescu, din localitatea Şiacu a fost salvată de la distrugere, având parte de un acoperiş nou realizat din lemn cu unelte tradiţionale de către specialişti şi voluntari, fiind consultate documente şi fotografii cu acoperişul original. Cula, care are și probleme structurale, a beneficiat de intervenții minim invazive și pentru consolidarea zidurilor. Materialele necesare pentru efectuarea lucrărilor au fost puse la dispoziţie de către Primăria comunei Slivileşti. Lucrările au fost realizate de voluntari, printre care şi angajaţi ai Muzeului Judeţean de Istorie, care are în administrare monumentul. Lucrătorii voluntari, printre care s-au numărat şi meşteri din județul Alba, dar şi studenţi în practică au fost cazaţi în casele sătenilor.
De asemenea, prinţul Charles a donat o sumă de bani pentru Asociaţia „Ambulanţa pentru monumente“.

Pentru a putea iniția o acțiune de remediere a situației culelor din România este foarte important de studiat puținele proiecte de succes pentru ca ulterior acestea să fie aplicate și asupra celorlalte monumente.

Potrivit experților din domeniu, pentru ca sistemul să funcționeze, este nevoie de un aparat administrativ corect dimensionat, precum și de descentralizare sau de accesul liber al specialiștilor arhitecți la proiectele de restaurare.

Printre culele oltenești care necesită lucrări urgente de reabilitare sunt de menționat Galiţa şi Călăţeanu din județul Olt, Cioabă-Chintescu, Crăsnaru și Cornoiu din județul Gorj, Tudor Vladimirescu, Nistor şi Cuţui din județul Mehedinți, Poenaru din județul Dolj, respectiv Zătreanu, Bujorenilor, Ansamblul Culei Greceanu, precum şi Casele de tip culă din comuna Măciuca sunt în judeţul Vâlcea.

Citit 359 ori Ultima modificare Marți, 03 Noiembrie 2020 18:55
Mai multe din această categorie: « S.O.S. trecutul nostru

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.