Miercuri, 04 August 2021 15:28

Saga Ansamblului rupestru de la Murfatlar Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

În opinia majorităţii specialiştilor arheologi, Ansamblul rupestru de la Murfatlar conţine prima biserică şi primele chili ale unei mănăstiri de pe teritoriul României – element de referinţă pentru viaţa creştină şi pentru continuitatea populaţiei autohtone din Dobrogea.

Situl a fost inclus, în martie 1991, pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, iar, de atunci, nu au mai fost întreprinse, din păcate, niciun fel de măsuri /acţiuni pentru promovarea obiectivului.

Aşa cum arată în prezent, Ansamblul rupestru nu se mai încadrează în normele aferente de menţinere în această listă din cauza deficienţelor asociate procesului de conservare şi consolidare care au condus la degradarea ireversibilă a complexului.

Descoperire unicat la Murfatlar

Ansamblul rupestru de la Murfatlar se află în perimetrul localităţii Murfatlar din judeţulConstanţa, pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, în imediata apropiere a fostei cariere de cretă. Complexul arheologic , descoperit în anul 1957, în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei, este format din 6 bisericuţe, încăperi (chilii), morminte şi galerii, săpate în Dealul Tibişor – format din calcar moale/cretă.

Datarea sitului (în jurul anului 992 d.Hr) s-a făcut pe baza unei inscripţii din naosul uneia dintre biserici, fiind atestată continuitatea de locuire până către sfârşitul secolului următor.

Suprafeţele interioare ale cavităţilor, precum şi unele dintre suprafeţele exterioare, sunt acoperite cu inscripţii, semne, elemente simbolice şi decorative (figuri de oameni şi animale). Inscripţiile reprezintă elementele de valoare excepţională pentru cunoaşterea culturii epocii Creştinismului medieval – perioada de cristalizare a poporului român.

Astfel, inscripţiile sunt de mai multe feluri: greceşti, paleoslave, iar altele într-o scriere enigmatică asemănătoare runelor, care nu a fost încă descifrată.

Reprezentările figurative arată oameni (preoţi şi sfinţi), în poziţiile de orant (cu braţele ridicate în faţă), o reprezentare schematică a Naşterii Mântuitorului (prima de acest fel din România), păsări şi animale (porumbelul –simbol al Duhului Sfânt, o pasăre acvatică stilizată, peştele – semn al primilor creştini, capete de lup, cai singuri sau călăreţi, cerbi, iepuri, balauri cu corpuri împletite etc.), o corabie nordică cu velă şi cârmaci. etc..

În ceea ce priveşte semnele şi simbolurile, acestea sunt prezente peste tot, majoritare fiind crucile în forme diverse (simple, latine, greceşti, spatulate, de malta, nordice, de tip germanic, gamate etc.), dar şi simbolul creştin primar al labirintului, ţintare, etc.. Alături de cruci se găsesc zvastici şi pentagrame.

Protejarea Ansamblului a eşuat

Începând cu anul 1960, monumentul a fost supus unor lucrări de consolidare şi conservare, sistate treptat din lipsă de fonduri.

Ansamblul rupestru de la Murfatlar se află în stare avansată de degradare, generată, în principal, de efectele pe care umiditatea excesivă din cadrul incintei le are asupra masivului decretă –exfolierea prin acţiunea factorilor de mediu, în special în interiorul bisericuţelor, fragmentarea masivului decretă, dezvoltarea unor vegetaţii şi mucegaiuri.

O parte dintre inscripţii s-au exfoliat sau au fost vandalizate, iar un grup de morminte, descoperite în interiorul complexului, sunt imposibil de identificat din cauza consolidării cu beton, respectiv din cauza construcţiei de protecţie care nu permite accesul la toate nivelurile.

Factori externi care par să accelereze procesul de degradare s-au înmulţit de-a lungul anilor, între aceştia specialiştii amintind efectul de seră creat de acoperişul din fibră de sticlă, infiltraţiile provenite de la cariera de calcar din apropiere, de la canalul Dunăre-Marea Neagră sau de la biserica ilegal construită deasupra bisericilor rupestre.

În ultimele două decenii, ansamblul nu a fost inclus în niciun fel de proiecte de amploare de conservare şi restaurare, excepţie făcând întreţinerea construcţiei provizorii de protecţie (în 2007, uriaşul şopron din lemn cu rol protector, vechi de 40 de ani a fost schimbat).

Consiliul Judeţean Constanţa, în al cărui domeniu public se află, nu l-a inclus în lista sa de priorităţi, deşi este monumentul aflat în cel mai avansat stadiu de degradare de pe raza judeţuluiConstanţa. De asemenea, adminsitratorul obiectivului, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale pe linia protecţiei monumentului, ci a asigurat doar o minimă şi ineficientă protecţie exterioar ansamblului rupestru, în condiţiile în care construcţia de protecţie nu a fost finalizată, acoperind doar o parte din monument, şi nici realizată în aşa fel încât să permită aerisirea incintei.

Cu generozitate, 1.000 de lei pentru servicii de proiectare

În decursul anului 2019, Instititul Naţional al Patrimoniului a lansat de trei ori procedura de achiziţie publică pentru „elaborare de studii de fundamentare şi investigaţii”, derulată în cadrul Programului Naţional de Restaurare, dar toate procedurile de achiziţie au fost anulate din lipsă de ofertanţi.

Mai mult, prin Planul Naţional de Restaurare pentru anul 2020, elaborat de Institutul Naţional al Patrimoniului, suma alocată pentru „studiile specifice, monitorizare stare fizică şi conservare parament”, aferente serviciilor de proiectare referitoare la Ansamblul Repestru de la Murfatlar a fost de 1.000 de lei, fiind considerată de specialişti drept „ridicolă”.

Similar, situaţia s-a repetat şi în Planul aferent anului 2021, doar că de data aceasta, în limita aceluiaşi buget, a  fost vizată achiziţia de servicii de intervenţie de urgenţă la acoperiş.

Tot în 2020, Institutul Naţional al Patrimoniului a fost la un pas de reuşită, prin lansarea, cu fonduri de la Ministerul Culturii, a unei proceduri de achiziţie de „Servicii pentru elaborarea de studii de fundamentare şi ivestigaţii, respectiv: realizare releveu Ansamblu rupestru prin fotografiere şi scanare laser 3D, studiu istorico-arhitectural, studiu topografic, studiu hidrogeologic, studiu geotehnic, expertiză biologică, expertiză tehnică, studii componente litice şi mortare, monitorizarea la vibraţii şi a microclimatului spaţiilor interioare pentru Ansamblul rupestru de la Murfatlar şi masivul Peninsula, precum şi expertize tehnice pentru construcţia protecţiei din beton armat a ansamblului şi a structurilor din beton armat incluse în masivul de cretă”: Toate aceste servicii au fost estimate, cu generozitate, la suma de 619.146, 81 lei fără TVA.

Totul părea prea frumos ca să fie adevărat, iar procedura a fost anulată în ziua în care a fost publicată, din cauze administrative.

Drumul spre victorie

Posibilităţi reale de demarare a unor lucrări de reabilitare viitoare şi punere în valoare a sitului arheologic ar mai exista, cu sprijinul fondurilor europene prin POAT sau PNRR şi indirect prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, condiţia fiind, însă, un minim de „bunăvoinţă”, greu de găsit în aceste vremuri.

Specialiştii CJ Constanţa par să tergiverseze demararea proiectului de restaurare, acuzând , pe de o parte lipsa resursei umane specializate, iar pe de altă parte experienţele nefericite legate de alte proiecte. Şi când spun alte proiecte mă refer, desigur, la „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”, un serial dureros despre care s-a tot scris şi care pare să nu se mai termine.

În august 2017, a fost încheiat un protocol de colaborare între Institutul Naţional pentu Patrimoniu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti şi UAT Judeţul Constanţa, pentru acordarea asistenţei ştinţifice în derularea proiectului, acţiune mai mult formală, întrucât niciuna dintre instituţiile implicate nu a fost interesată, ulterior, să susţină în mod real proiectul.

Trecând şi peste problemele de personal, proiectul „Restaurarea şi punerea în valoare a Ansamblului Rupestru Basarabi (Murfatlar)”, cu o valoare de investiţie totală estimată la 15 milioane de euro, a fost plasat pe Lista propunerilor de proiecte strategice,elaborate la nivelul Direcţiei Generale de Proiecte din cadrul CJ Constanţa, şi a demarat recent.

Nu mai târziu de aprilie, anul acesta, CJ Constanţa a lansat procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare (Studiul de Fezabilitate, Proiectul Tehnic, DALI şi asistenţă tehnică) în cadrul proiectului „Conservarea, protejarea şi punerea în valoare a Ansamblului Rupestru Murfatlar”, cu termen de atribuire 17.08.2021, având o valoare estimată de 2.641.176,47 lei, bani din fonduri bugetare, de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.

Prea frumos ca să fie adevărat?

Citit 79 ori Ultima modificare Miercuri, 04 August 2021 15:42

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.