Slujba de înmormântare a Buzăului istoric, oficializată de preotul Cățoiu
Încă din 2011, monumentele istorice buzoiene sunt distruse, neglijate ori pur şi simplu lăsate în paragină, totul cu acordul şi participarea şefului Direcţiei de Cultură Buzău, păstorită de protejatul Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, preotul paroh Constantin Căţoi.
Amânarea deciziei în cazul închiderii Muzeului Naţional Bran
Muzeul Național Bran va mai rămâne deschis publicului cel puțin până la sfârșitul acestui an, după ce la începutul anului Ministerul Culturii a decis închiderea acestuia, în luna august 2016, odată cu expirarea contractului de închiriere pe care ministerul îl are cu proprietarii Castelului Bran, anunță Agerpres.
Castelul Pogany, neinteresant pentru Ministerul Culturii
Ministerul Culturii si-a declinat interesul de a exercita dreptul de preemtiune al statului privind monumentul Castelul Pogany din Retezat, clasat in grupa A a Patrimoniului National, unul dintre putinele edificii baroce din Transilvania aflate inca in buna stare de conservare si functionare, scrie Mediafax, citat de Hotnews.
Reabilitarea centrului istoric al Craiovei, aproape de final
Craiova este un exemplu pozitiv de conservare a centrului oraşului.
Proiectul ambiţios, care şi-a propus să recreeze atmosfera anilor 1900, este aproape de final. Rămâne doar problema faţadelor.
Autorităţile ridică însă din umeri pentru că proprietarii sunt cei care ar trebui să se ocupe de repararea acestora.
Monument istoric, pericol public
Clădirea Filarmonicii din Oradea a ajuns să fie un pericol public în loc să fie o clădire-monument istoric.
Din fațada clădiri se desprind, aproape zilnic, bucăţi mari de tencuială. Clădirea nu poate fi reabilitată până când Consiliul Judeţean Bihor şi Episcopia Romano-Catolică nu încheie disputa de proprietate asupra imobilului, precizează Digi24.
Litigiul dintre cele două părți durează de peste 13 ani.
Cladiri ruinate din jurul Bucurestiului
Conacul Hagi Tudorache, conacul din incinta AGROINDAF, biserica ruinata de pe mosia Gerassy, biserica ruinata a satului Pitigaia, ruinele pavilionului boieresc din Dobreni, ruinele Schitului Barbu Bellu, conacul Otetelesanu și biserica Manastirii Giulesti, toate aceste monumente istorice se afla intr-un stadiu avansat de degradare.
Bloggerul Andrei Ionel a incercat ca pe site-ul sau Arhiva de geografie să treacă în revistă obiectivele de explorare urbana din jurul Bucurestiului, abandonate sau semi-abandonate.
Excursiile dus-intors pe care acesta ni le propune au o departare de maxim 35 de kilometri (dar si mai scurte) de Bucuresti.
Acestea pot fi combinate dupa bunul plac al fiecaruia, avand in vedere ca intr-o zi-lumina de vara pot fi acoperite (cu ajutorul masinii personale) chiar toate obiectivele pe care acesta ni le propune in continuare.
Planul Naţional de Restaurare în 2012, un joc politic?
Planul Naţional de Restaurare este unicul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul ţării.
Percheziţii în Capitală şi Maramureş la firme ce se ocupau cu restaurarea monumentelor
Mai multe percheziţii au avut loc miercuri, 26 septembrie, în Maramureş şi Bucureşti, iar, potrivit Poliţiei Capitalei, ofiţerii Serviciului de Investigare a Fraudelor au pus în executare 14 autorizaţii de perchezitţie şi 13 mandate de aducere, precizează portalul de ştiri eMaramureş.
Citeşte mai mult ...
Dezastrul clădirilor de patrimoniu de la Băile Herculane
Povestea uneia dintre cele mai vechi staţiuni din România, Băile Herculane, numită la începutul secolului XX de către împărătul Imperiului Austro-Ungar: "cea mai frumoasă staţiune de pe continent", se apropie cu paşi repezi de intrarea în legendă.
În locul imaginii unei cochete staţiuni care atrăgea capetele încornonate ale Europei, găsim în prezent un peisaj dezolant cu zeci de clădiri dărăpănate, ascunse sau nu de pânzele de protecţie, precizează Adevărul.
Sărăcia în care se zbat cele câteva mii de locuitori din staţiune este vizibilă înainte să cobori din tren în gara localităţii care nu de alta este şi cladire de patrimoniu.
În 2009 abia 20% din locuirile de cazare (10 000) puteau găzdui cât de cât turişti, iar anul trecut această cifră era şi mai mică.
Forfota care caracteriza această localitate a dispărut complet, iar promenada a devenit a devenit o acţiune nelipsită de riscuri reale din cauza frumoaselor clădiri de patrimoniu, cele mai multe construite în timpul Imperiului Austriac şi Austro Ungar, aflate în prezent într-o stare deplorabilă, unele dintre ele fiind gata să se prăbuşească în orice moment.
Casa în care s-a născut Vasile Alecsandri, condamnată la prăbuşire
Dacă despre viaţa şi activitatea poetului Vasile Alecsandri se poate scrie doar la modul laudativ, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre modul în care urmaşii săi îi cinstesc memoria.
Casa în care poetul s-a născut, în municipiul Bacău, în 1821, este în prezent o ruină în loc să fie un muzeu dedicat marelui om de cultură, se arată într-un material publicat de Adevărul.
Istoria acestui imobil începe undeva în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Locuinţa a fost moştenită de poet de la părintele său, vornicul Vasile Alecsandri.
Peșteri din Retezat, jefuite fără să-i pese nimănui
Din peșterile Retezatului, de-a lungul timpului, au fost furate fosile de ursus spellaeus, tigru și râs de cavernă.
În unele cazuri autoritățile nu au știut, în altele nu s-au autosesizat.
Jaful continuă și în prezent, fiecare autoritate a statului aruncând vina dintr-o parte în alta.
Aflată la câteva sute de metri de DN66A, peştera din Scorota Seacă adăpostea fosile ale unor animale preistorice, vechi de peste 600 de milioane de ani.
”Există legislaţie cu privire la pedepsirea celor care fură din peşteri, numai că nici Ministerul Mediului, nici celelalte ministere şi instituţii care se ocupă de patrimoniul cultural nu s-au implicat prea tare", a declarat George Resiga, şeful Salvamont Lupeni.
Cum se distruge patrimoniul de la Roșia Montană?
Cotidianul.ro scrie despre existența unui protocolul secret încheiat între Roşia Montană Gold Corporation şi Institutul Naţional al Patrimoniului potrivit căruia, în privinţa proiectului de la Roşia Montană, România este victima uneia dintre cele mai mari manipulări de presă din ultimii 20 de ani.
Astfel deși, precizează cotidianul.ro, în agresivele campanii publicitare ale Roşia Montană Gold Corporation, promovate începând din 12 iulie pe toate posturile de televiziune importante, radio şi în presa scrisă, se afirmă că această companie investeşte 70 de milioane de dolari în patrimoniu, în realitate suma avansată este de doar 43 milioane de dolari, restul până la 70 milioane fiind integraţi în cadrul bugetării proiectului minier, atunci când acesta va fi demarat.
Un alt document publicat de cei de la cotidianul.ro este certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Muntele Cârnic, emis cu aprobarea ministrului Culturii, Kelemen Hunor.
Complexul Palas îngroapă la propriu Palatul Culturii din Iaşi
Palatul Culturii din Iaşi, monument istoric şi cultural de rezonanţă pentru capitala Moldovei, se află într-un pericol real, determinat de construcţiile ilegale din complexul Palas, ridicate în imediata vecinătate a palatului inaugurat de regele Ferdinand în 1927.
Dacă ridicarea Palatului a durat circa două decenii, pentru distrugerea lui se pare că va fi nevoie doar de câţiva ani.
Răul s-a produs atunci când ministrul liberal al Culturii, Adrian Iorgulescu, a avizat ridicarea unui întreg complex de mall-uri, hoteluri şi sedii de birouri în imediata apropiere a Palatului Culturii.
Ca să justifice această decizie extrem de contestată la vremea aceea de oamenii cărora le mai pasă şi de viaţa culturală a Iaşilor, nu doar de business-urile unor personaje controversate, printre care se află chiar liberalul Relu Fenechiu, Ministerul Culturii, sub bagheta lui Iorgulescu, a dat aprobare complexului Palas emiţând de ochii lumii şi avizul 249/2008 privind "consolidarea şi executarea de drenuri electropneumatice, de adâncime, sub amplasamentul Palatului Culturii din Iaşi, în vederea consolidării acestui monument istoric şi cultural".