Imprimă această pagină
Duminică, 25 Mai 2014 17:00

Mănăstirea Suceviţa Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Biserica Manastirii Sucevita. Biserica Manastirii Sucevita. www.manastirea-sucevita.ro

Mănăstirea Suceviţa încheie suita mănăstirilor din nordul Moldovei ridicate în veacurile XV-XVI, deosebindu-se de acestea prin faptul că reprezintă rezultatul unei sume de ctitori – familia Movileştilor, şi nu a unuia singur cum se întâmplă în celelalte cazuri.  

Datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea, mănăstirea Suceviţa reprezintă un monument istoric de seamă al României. Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 2010.

Lucrările de înălţare a ansamblului monahal s-au desfăşurat în perioada anilor 1582-1586, când fraţii Movilă ajung sfetnicii de încredere ai voievodului Petru Şchiopul (1582 – 1591).

Arhitectura complexului, situat în satul Suceviţa, aflat la sud-vest de Rădăuţi, seamănă mai mult a cetate fortificată sau curte domească, cuprinzând central biserica.

Mănăstirea Suceviţei este împrejmuită de ziduri groase, dându-i aspectul de fortificaţie.

Aşezarea mănăstirii este de plan pătrat, cu laturile de 100x104m. Zidurile groase de cca 3 m, construite din piatră brută având ca liant mortarul, au o înălţime de peste 6 m. 

Ele prezintă în partea superioară guri de tragere care erau accesibile printr-un drum continuu de strajă, reconstituit astăzi doar parţial.

Cele patru turnuri de colţ ale perimetrului, alături de cel de la intrare, situat pe latura de nord, întăresc impresia de cetate medievală dată de zidurile masive. 

În incinta fortificată se găsesc casele domneşti şi chiliile, dar şi un muzeu ce păstrează autentice valori ale artei religioase de secol XV – XVI: sculptură în lemn şi piatră, broderii, argintărie şi manuscrise care au fost dăruite mănăstirii de ctitorii şi de urmaşii acestora.

Întregul complex pe care îl reprezintă mănăstirea Suceviţa impresionează prin îmbinarea armonioasă dintre arhitectură (religioasă, de apărare şi civilă), pictură, sculptură (în piatră şi lemn) şi exemple ale artei decorative religioase.  

Astfel, mănăstirea face dovada continuităţii tradiţiei autohtone a veacurilor XV şi XVI, reprezentând un simbol al dăinuirii în timp.

Istoria mănăstirii Suceviţa, cunoscută prin tradiţie şi confirmată de cercetările arheologice, este puternic legată de numele familiei Movileştilor. 

Avându-şi începutul într-un modest schit de lemn, atribuit călugărului Pahomie, aşezarea monahală ce astăzi poartă numele de Suceviţa, ia fiinţă printr-o biserică din zid ridicată la sfârşitul secolului al XVI-lea de Gheorghe Movilă. 

Cel mai mare dintre fraţii Movilă, acesta îmbracă haina călugărească la mănăstirea Probota, ajungând mitropolit al Moldovei.

La început o mănăstire de proporţii modeste, al cărei stareţ a fost chiar fondatorul ei, Gheorghe Movilă, Suceviţa a fost zidită cu cheltuiala întregii familii, devenind ulterior o adevărată emblemă a boierilor Movileşti.

Unicitatea monumentului este dată şi de pictura exterioară a cărei strălucire a rezistat, timp de aproape patru veacuri, vremilor şi intemperiilor şi tocmai deaceea, alături de celelalte monumente din nordul Moldovei, reprezintă valoroase repere în istoria artei universale.

Sursă text: www.manastirea-sucevita.ro

Galerie Foto: Mănăstirea Suceviţa.

Citit 1305 ori Ultima modificare Duminică, 25 Mai 2014 10:33
Admin

Articole recente - Admin

Articole înrudite

Media

Manastirea Sucevita.