La rădăcini de neam, în floare de salcâmi,

Sunt darul tău frumos, venit de la străbuni,

În Deltă, Transilvania, la Sarmisegetuza,

La Putna, Voroneţ, Cozia sau Săpânţa,

Veac după veac, apus după apus,

Române să mă porţi mereu cu fruntea sus

Poartă-mă cu drag, să fii frumos şi tu

Aşa cum ştii că-mi este sufletu’,

Şi nu uita, atunci când ţi-este dor,

Că-ntr-o lume a tuturor

Sunt simbol nemuritor!

Cu drag,

IA