SOS Patrimoniu

Pe data de 24 ianuarie, poporul român sărbătoreşte în fiecare an un eveniment important din istoria sa - “Mica Unire”. La 164 de ani de la realizarea acesteia, atenţia opiniei publice a fost îndreptată asupra locului unde a fost pecetluită Unirea Principatelor Române şi anume Hotelul Concordia, de pe strada Smârdan, nr. 39. Astfel, în preajma evenimentului festiv, presa a fost inundată de articole care vorbeau despre starea de degradare a imobilului şi despre lipsa de implicare a autorităţilor în reabilitarea lui. Dar oare care este situaţia reală a imobilului?

În online, a fost amplu promovată şi scrisoarea deschisă adresată ministrului culturii, Lucian Romaşcanu, semnată de Partidul Mişcarea Populară, în care membrii PMP criticau nepăsarea autorităţilor cu privire la clădirea simbol. Este adevărat că, de-a lungul timpului, lipsa de implicare a autorităţilor şi birocraţia şi-au pus amprenta asupra imobilului care s-a degradat rapid, aşa cum se întâmplă cu numeroase clădiri de patrimoniu din Bucureşti şi din ţară.

Însă, de această dată, pe lângă articolele din presă, ne-au fost aduse în atenţie şi o serie de fotografii/ postări de pe Facebook, în care hotelul apare ca fiind în curs de reabilitare şi în care arată complet diferit faţă de imaginile care au circulat în mediul online cu doar câteva zile înainte.

Din acest motiv, în data de 26.01.2023, am fost la faţa locului să verificăm starea în care se află cu adevărat imobilul în prezent. Clădirea nu este complet reabilitată, însă nici nu poate fi numită “ruină”. Ea este în curs de consolidare, restaurare, refuncţionalizare/ amenajare interioară şi subsol, respectiv de amenajare a curţii interioare, iar întreg spaţiul a fost curăţat. Potrivit panoului ataşat de gardul ce împrejmuieşte şantierul, autorizaţia de construcţie, eliberată de Primăria Municipiului Bucureşti, cu nr. 671/1773805 din 18.11.2019, a fost prelungită de la data de 06.08.2022 până la 06.08.2024. Termenul de execuţie prevăzut în autorizaţie este de 24 de luni, de la data începerii lucrărilor - 18.11.2022 (data finalizare 18.11.2024). Lucrările sunt efectuate de compania ANDAC URBAN CONSTRUCT, deţinută de George Marius Caliţescu, având sediul în localitatea Voluntari, judeţul Infov şi derulează activităţi privind lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Pe platforma de achiziţii publie (e-licitatie.ro), compania este înregistrată în sistem din 08.08.2015, însă nu a participat/ obţinut niciun contract de achiziţii publice.

Aceeaşi companie execută lucrări de reabilitare în cazul unui alt imobil - monument istoric, situat pe aceeaşi stradă, la nr. 17.

George Marius Caliţescu deţine şi firma Leonardo Construct Group Style, împreună cu cetăţeanul italian Marini Francesco, având ca obiect de activitate efectuarea de lucrări de construcţii/ clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale. De asemenea, a mai deţinut în Italia firma Edil Calypso di Calitescu George Marius, cu activităţi asociate domeniului construcţiilor.

În plus, imobilul se află în proprietate privată, fiind deţinut din anul 2013 de Pănoiu Gabriel Eusebiu şi Neţoiu Cristina Simona, laureaţi ai Galei Club Antreprenor în decembrie 2022, chiar pentru restaurarea şi reconstrucţia clădirii monument “Hotel Concordia”. Potrivit proprietarilor, în prezent clădirea este consolidată şi restaurată complet, rămânând de executat finisajele interioare, instalaţiile electrice şi sanitare, deschiderea oficială a viitorului “Grand Hotel Concordia Bucharest 1852” fiind estimată să aibă loc în toamna anului 2023.

Astfel, reabilitarea hotelului nu era direct în sarcina autorităţilor, ci a proprietarilor privaţi, motiv pentru care plângerile recente sunt nefondate.

Pe data de 24 ianuarie, poporul român sărbătoreşte în fiecare an un eveniment important din istoria sa - “Mica Unire”. La 164 de ani de la realizarea acesteia, atenţia opiniei publice a fost îndreptată asupra locului unde a fost pecetluită Unirea Principatelor Române şi anume Hotelul Concordia, de pe strada Smârdan, nr. 39. Astfel, în preajma evenimentului festiv, presa a fost inundată de articole care vorbeau despre starea de degradare a imobilului şi despre lipsa de implicare a autorităţilor în reabilitarea lui. Dar oare care este situaţia reală a imobilului?

În online, a fost amplu promovată şi scrisoarea deschisă adresată ministrului culturii, Lucian Romaşcanu, semnată de Partidul Mişcarea Populară, în care membrii PMP criticau nepăsarea autorităţilor cu privire la clădirea simbol. Este adevărat că, de-a lungul timpului, lipsa de implicare a autorităţilor şi birocraţia şi-au pus amprenta asupra imobilului care s-a degradat rapid, aşa cum se întâmplă cu numeroase clădiri de patrimoniu din Bucureşti şi din ţară.

Însă, de această dată, pe lângă articolele din presă, ne-au fost aduse în atenţie şi o serie de fotografii/ postări de pe Facebook, în care hotelul apare ca fiind în curs de reabilitare şi în care arată complet diferit faţă de imaginile care au circulat în mediul online cu doar câteva zile înainte.

Din acest motiv, în data de 26.01.2023, am fost la faţa locului să verificăm starea în care se află cu adevărat imobilul în prezent. Clădirea nu este complet reabilitată, însă nici nu poate fi numită “ruină”. Ea este în curs de consolidare, restaurare, refuncţionalizare/ amenajare interioară şi subsol, respectiv de amenajare a curţii interioare, iar întreg spaţiul a fost curăţat. Potrivit panoului ataşat de gardul ce împrejmuieşte şantierul, autorizaţia de construcţie, eliberată de Primăria Municipiului Bucureşti, cu nr. 671/1773805 din 18.11.2019, a fost prelungită de la data de 06.08.2022 până la 06.08.2024. Termenul de execuţie prevăzut în autorizaţie este de 24 de luni, de la data începerii lucrărilor - 18.11.2022 (data finalizare 18.11.2024). Lucrările sunt efectuate de compania ANDAC URBAN CONSTRUCT, deţinută de George Marius Caliţescu, având sediul în localitatea Voluntari, judeţul Infov şi derulează activităţi privind lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Pe platforma de achiziţii publie (e-licitatie.ro), compania este înregistrată în sistem din 08.08.2015, însă nu a participat/ obţinut niciun contract de achiziţii publice.

Aceeaşi companie execută lucrări de reabilitare în cazul unui alt imobil - monument istoric, situat pe aceeaşi stradă, la nr. 17.

George Marius Caliţescu deţine şi firma Leonardo Construct Group Style, împreună cu cetăţeanul italian Marini Francesco, având ca obiect de activitate efectuarea de lucrări de construcţii/ clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale. De asemenea, a mai deţinut în Italia firma Edil Calypso di Calitescu George Marius, cu activităţi asociate domeniului construcţiilor.

În plus, imobilul se află în propietate privată, fiind deţinut din anul 2013 de Pănoiu Gabriel Eusebiu şi Neţoiu Cristina Simona, laureaţi ai Galei Club Antreprenor în decembrie 2022, chiar pentru restaurarea şi reconstrucţia clădirii monument “Hotel Concordia”. Potrivit proprietarilor, în prezent clădirea este consolidată şi restaurată complet, rămânând de executat finisajele interioare, instalaţiile electrice şi sanitare, deschiderea oficială a viitorului “Grand Hotel Concordia Bucharest 1852” fiind estimată să aibă loc în toamna anului 2023.

Astfel, reabilitarea hotelului nu era direct în sarcina autorităţilor, ci a proprietarilor privaţi, motiv pentru care plângerile recente sunt nefondate.

Emblemă a litoralului românesc, a fost cândva cel mai luxos şi mai modern hotel din zona Balcanilor. Construit în timpul regelui Carol al II-lea, acest monument istoric, cu o mare valoare arhitecturală, se degradează treptat. După anii ‘90, s-a aflat în proprietate privată, iar în ultimii 10 ani nu au fost iniţiate lucrări de reabilitare. De asemenea, proprietarul şi-a anunţat intenţia de a-l vinde, însă autorităţile au declarat deja că nu sunt interesate să-l achiziţioneze din cauza lipsei resurselor financiare.

Clădirea impunătoare a fost construită în perioada anilor 1910 - 1932, de către arhitectul Statie Ciortan, un reprezentant al stilului neoromânesc în primele decenii ale secolului XX. Conacul a aparţinut boierului Ion Luca Niculescu, intrând, în anul 1926, în posesia inginerului Ion Bujoiu, apropiat al Regelui Carol al II-lea, profesor la Facultatea de Mine şi Metalurgie din cadrul Şcolii Politehnice din Bucureşti şi fost ministru al industriei şi comerţului. Imobilul este clasat drept monument istoric de interes local, valoarea patrimonială fiind afectată de starea de degradare, însă intervenţia rapidă a autorităţilor pentru preluarea acestuia ar putea reda strălucirea conacului. Actualul proprietar, stabilit în Germania, a pus imobilul în vânzare din 2015, pentru suma de 790.000 de euro.

Vineri, 11 Noiembrie 2022 14:27

Conacul Toma Cantacuzino - aproape de salvare?

Conacul Toma Cantacuzino din Breaza, cunoscut şi sub denumirea de Castelul Brâncoveanu, este un monument istoric aflat în stare avansată de degradare. După anii ‘90, imobilul a făcut obiectul mai multor litigii în instanţă. În prezent, autorităţile locale promit că-l vor salva prin accesarea unui credit, astfel încât să-l poată cumpăra de la proprietar.

Edificiul este unicat în zonă prin stilul arhitectural, iar o contribuţie esenţială pentru construirea sa a avut-o Paul Gottereau, cel care a proiectat şi o parte din Palatul Regal de pe Calea Victoriei. De asemenea, în spatele conacului se află un parc dendrologic format din arbori cu prezenţă rară în România (arbori seculari, fagul canadian, stejarul auriu).

Clădirea amplasată în zona centrală a municipiului Constanţa este construită în stil neoromânesc, după planurile lui Anghel Saligny, unul dintre fondatorii ingineriei româneşti. Starea de degradare a vilei avansează, imobilul fiind abandonat atât de proprietar, cât şi de autorităţi.

Imobilul - monument istoric - se află într-o stare precară, valoarea patrimonială a acestuia degradându-se ca urmare a lipsei unor măsuri concrete de conservare şi reabilitare din partea oficialilor.

Conacul a fost construit la începutul secolului al XIX-lea de către familia Gigurtu, ai cărei membri au fost importanţi politicieni în perioada interbelică.

Culele sunt printre puţinele construcţii rurale care au rezistat sute de ani. De altfel, acest tip de construcţii este răspândit în înreg spaţiul balcanic.

Judeţul Gorj se poate mândri cu un număr mare de cule, construite ca fortăreţe în faţa jafurilor iniţiate de turci. Un exemplu remarcabil este Cula Crăsnaru, monument istoric, înregistrat sub codul LMI-GJ-II-A-09390. În prezent, aceasta se află în stare de degradare, fiind abandonată de proprietari şi ignorată de autorităţile locale.

Clădirea impozantă, construită la începutul secolului XX şi realizată în stil eclectic după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, a aparţinut familiei avocatului şi senatorului Vladimir Athanasovici, una dintre cele mai distinse şi reprezentative familii ale epocii. Reşedinta elegantă, situată pe strada Batiştei nr. 39 din Capitală, păstrează elemente decorative impresionante, plafoane casetate în saloanele de la parter, vitralii şi stucaturi, precum şi o scară monumentală. În prezent, imobilul aflat pe lista monumntelor istorice este pus în vânzare pentru suma de 3,5 milioane de euro. Starea bună de conservare a monumentului istoric, precum şi poziţionarea sa, constituie argumente în favoarea preluării de către autorităţi şi creşterii valorii patrimoniale.

Imobilul - reşedinţa personală a arhitectului Paul Gottereau, proiectantul unor clădiri-simbol din Capitală, se află într-o stare precară din cauza lipsei unor măsuri de conservare şi a unor acţiuni din partea autorităţilor. Casa a fost locuită de politicianul Constantin C. Arion şi fiul său vitreg Edmond van Saanen Algi, arhitect cu o contribuţie deosebită la realizarea unor impresionante clădiri din Bucureşti. Intervenţia autorităţilor pentru preluarea imobilului şi restaurarea acestuia ar putea deveni un bun exemplu de reconversie funcţională a unui spaţiu abandonat, având în vedere amplasarea în zona centrală şi turistică a Capitalei.

Pagina 1 din 6