Afişez elemetele după tag: monument

Clădirea impresionantă a fost construită în 1901 - 1903, pe moşia Cantacuzino din Valea Călugărească, judeţul Prahova. Conacul aflat într-una dintre cele mai pitoreşti zone viticole din România a aparţinut familiei inginerului de căi ferate, Babu Matac, în anii 1950, fiind preluat de stat şi inclus în staţiunea de cercetare pentru viticultură. În vremurile de glorie, conacul a fost vizitat de preşedintele american, Richard Nixon, şi de liderul cubanez, Fidel Castro . Aici au fost filmate producţii cinematografice celebre - “Secretul lui Bahus” (1984) şi “Colierul de tucoaze” (1985, al cincilea film din seria “Mărgelatu”). În prezent, conacul face parte din domeniul public al statului, aflându-se în inventarul Ministerului Finanţelor Publice şi în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare Vinificaţie Valea Călugărească. În lipsa implicării autorităţilor, starea dedegradare avansează, singurele intervenţii fiind realizate în 2011 şi au vizat reparaţii ale acoperişului. Deşi inclus în traseul turistic denumit “Drumul Vinului” şi în pofida potenţialului turistic, conacul a fost abandonat de autorităţi.

Casa Micescu se află în Bucureşti, la intrarea în Parcul Cişmigiu. Imobilul, construit în stilul neo-românesc, a aparţinut juristului Istrate Micescu, fost ministru de externe şi de justiţie. Construită în anul  1911, clădirea a dobândit un caracter impozant în anii ‘30, în urma modificărilor aduse de arhitectul Edmond van Saanen Algi (co-autor al proiectului Palatului Telefoanelor din Bucureşti). În casa Micescu, se afla cea mai mare bibliotecă personală din Capitală, decorul interior fiind realizat de renumitul arhitect Daniel Renard, cel care a proiectat Cazinoul din Constanţa.

Aflată în proprietate privată din anul 2014, clădirea are o valoarea patrimonială importantă ce poate fi salvată prin implicarea autorităţilor în scopul restaurării (având în vedere faptul că starea de degradare nu este foarte avansată) şi al protejării, prin includerea în lista monumentelor de patrimoniu. 

Așezămintele Ion I. C. Brătianu din strada Biserica Amzei din București vor fi restaurate și reintegrate în circuitul public cultural al Bucureștiului. Restaurarea se va face cu bani europeni.

Imobilul se află în prezent într-o stare avansată de degradare, întrucât nu au mai fost făcute reparaţii, iar expertiza tehnică realizată relevă faptul că structura de rezistenţă este în pragul prăbuşirii parţiale sau totale. Odată cu trecerea timpului şi ca urmare a lipsei unei întreţineri minimale, a acţiunii intemperiilor, a deteriorărilor de natură mecanică, au apărut degradări de profunzime.

Duminică, 16 Ianuarie 2022 20:07

Ateneul Român, atacat cu graffiti

Monumentul istoric pe scena căruia au concertat nume mari precum George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein sau Yehudi Menuhin, a fost țintă a "graffiti tag-urilor”, după cum atrage atenția organizaţia non-guvernamentală ARCEN, care elaborează proiecte şi programe de conservare a memoriei Bucureştiului.

Publicat în Patrimoniu UNESCO

Unul dintre cele mai importante monumente istorice, Casa Miclescu de pe Bulevardul Kiseleff din Capitală, a ajuns o ruină după ce proprietarul a lăsat clădirea de izbelişte.

Având în vedere că acest imobil se află într-o zonă destul de importantă a Capitalei interesele din spatele lui sunt uriaşe, terenul casei fiind cel mai râvnit din zonă. Pe măsură ce monumentul se degradează, creşte posibilitatea ca el să cadă şi în locul lui să apară un bloc.

Optsprezece monumente culturale din România au fost incluse pe lista indicativă a patrimoniului mondial UNESCO. Situri din vechile frontiere ale Imperiului Roman, foste închisori comuniste, cule din Oltenia şi Roşia Montană se numără printre ele.

Publicat în Patrimoniu UNESCO
Etichetat cu
Duminică, 22 Septembrie 2019 08:53

Monumentele pierdute ale Bucureștiului

Ultima decadă a adus multiple schimbări în planul monumentelor din București. Dacă la finalul anilor 2000 Capitala României era rareori promovată ca o destinație turistică, astăzi este din ce în ce mai prezentă în topurile din domeniu. Din păcate, ultima decadă a marcat în egală măsură și o perioadă în care mai multe clădiri de patrimoniu aveau să fie demolate.

Primăria Capitalei va construi o pasarelă pietonală pe Șoseaua București-Ploiești lângă fântâna Miorița, potrivit unui proiect aprobat anul trecut de Consiliul General.

Pasarela va avea o lungime totală de 140 de metri şi o înălţime de aproape 7 metri şi două lifturi, iar durata lucrările va fi de patru luni.

Municipalitatea estimează că acest proiect va consta peste 7,3 milioane de lei.

În anul Centenarului, statul român, prin instituțiile abilitate, ar trebui poate să se implice mai mult în reparația morală, dar mai ales fizică a unora dintre cele mai importante monumente arhitecturale aflate acum în paragină. 

Pe strada Biserica Amzei se află un complex de clădiri în stil neo-românesc, clădiri care au aparținut familiei Brătianu și care astăzi impun intervenții urgente de consolidare și restaurare.

Așezământul Brătianu e practic în centrul ansamblului și impresionează prin arhitectura neo-românească bogată în detalii. Biblioteca Ion I.C. Brătianu s-a constituit prin achiziţii şi donaţii până în 1947. Elisa Brătianu, văduva lui Ion I. C. Brătianu, a donat atunci clădirile și colecțiile Academiei Române, care a stabilit acolo sediul Colecțiilor Speciale ale Bibliotecii Naționale.

Publicat în Centenar
Sâmbătă, 23 Iunie 2018 12:16

Artistul, leii (bugetari) şi bucureştenii

Din antichitate şi până în contemporaneitate, trecând prin Evul Mediu, Renaştere şi Epoca Modernă, monumentele de for public au avut menirea de a satisface demosul. Arta plastică monumentală contribuie la modelarea spaţiului identitar colectiv.

Pentru a inspira sentimente precum patriotism ori demnitate naţională, este nevoie însă de o condiţie esenţială, dincolo de cea intrinsecă a calităţii actului artistic: relevanţa pentru identitatea naţională. În anul Centenarului Marii Uniri, raportarea la origini, tradiţie şi valori este cu atât mai importantă.

Dacă ne referim la numărul de monumente de for public inaugurate în municipiul Bucureşti, după 1990, o concluzie se impune de la sine: toţi edilii Capitalei, într-o măsură mai mare sau mai mică, au dat dovadă de o adevărată slăbiciune pentru artă. Lansată de nobilul roman Gaius Mecenas, în urmă cu mai bine de două milenii, filantropia frumosului a găsit un teren fertil pe malurile Dâmboviţei. Cu singura diferenţă că mecenatul urmaşilor Romei nu mai este finanţat din averea personală, ci din fonduri publice.

Publicat în Centenar
Pagina 1 din 6