În 10 ani vom avea un București izolat termic aproape complet, spoit în culori stridente, iar identitatea orașului, reprezentată de clădirile vechi valoroase, se va dilua până în punctul în care n-o să mai recunoaștem stilurile de arhitectură sau când au fost construite clădirile, se arată într-o predicție a celor de la rezistenta.net.

Să tot fie vreo trei ani de când Biserica Răsvan din Capitală a intrat în primenire. Schimbarea presupunea lucrări de arhitectură, instalaţii, infra şi suprastructură pe care Institutul Naţional al Patrimoniului le-a atribuit societăţii General Service Group 98 SRL, care s-a calificat pentru obţinerea unui contract valoros de 3.619.117,49 lei.

Valoarea istoriei unui popor stă în continuitate, iar Biserica este unul din canalele noastre identitare cu istoria, credința, specificul românesc.

Doar că autoritățile locale uneori, ignoră acest "fapt divers" și își manifestă plenar preferința pentru anumite biserici pe care le primenesc, proiect după proiect, până le albesc ... pe ele ... sau fondurile ... .

Duminică, 18 Ianuarie 2015 18:13

Cum faci milioane din Cultură? (Video)

Într-o investigație făcută de cei de la RomâniaTV se arată cum au fost direcționați în ultimii ani peste 1,3 milioane de euro din banii de la Ministerul Culturii către niște apropiați ai persoanelor aflate în conducerea instituției.

Fostul ministru al Culturii, Hegedus Csilla, știa cum să sifoneze banii din Cultura încă din anul 2010, când ocupa funcția de consilier al ministrului Kelemen Hunor. 

De fapt, Kelemen Hunor a fost ministru al Culturii doar pe hârtie, potrivit investigatiei făcute de Silviu Mănăstire. Hegedus Csilla a fost cea care a condus din umbră ministerul. 

Marți, 31 Iulie 2012 13:51

Oare cât o fi costat?

Biserica "Sf. Ecaterina", un monument istoric din Capitală, deserveşte ca paraclis al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian". 

Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivasco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583). 

 

Într-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit că "cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic". 

 

Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menţiune documentară este din 5 iulie 1589. 

 

După zidire a funcţionat ca metoc al Mănăstirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai. 

 

După retragerea trupelor turceşti ale lui Sinan-pasa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcaşului. 

 

La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat şi avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia ca Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti).

 

Biserica este arsă de oştile lui Gabriel Bathory în 1611 şi este din nou reparată de urmaşii ctitorilor.