La trei luni de când am intrat în anul Centenar și de când în România ar fi trebui să se desfășoare deja activități care să aniverseze Marea Unire, Ministerul Culturii anulează proiecte și demite angajați, încercând să justifice incapacitatea de a manageria acest eveniment prin faptul că Centenarul se desfășoara până în 2023.

De asemenea, ministrul Culturii, George Ivașcu, îndeamnă persoanele care au proiecte eligibile să le depună cât mai repede, pentru că "banii, daca îi cheltuim, și mâine, e perfect".

Biserica "Sf. Nicolae” – Rebegești este un prețios monument istoric, având aprope 350 de ani și trecând prin clipe grele în secolul trecut. Preotul de aici cere bani pentru a o repicta.

Localnicii se tem însă că aceasta este doar o încercare de a se spoi monumentul, existând însă riscul ca anumite lucrări efectuate necorespunzător să strice acest lăcaș.

În ziua de azi, în România, se discută mult despre importanţa patrimoniului cultural naţional şi despre necesitatea protejării şi punerii în valoare a acestuia, lucru perfect normal şi necesar. Patrimoniul naţional este zestrea cea mai de preţ a românilor, este componenta cu cel mai mare aport în justificarea originilor, în definirea noastră ca neam, în păstrarea unei amintiri vii a trecutului.

Cu toatea acestea, de-a lungul timpului, au fost canalizate destul de puţine eforturi către această direcţie şi, deşi în teorie patrimoniul naţional este protejat de o mulţime de legi şi reglementări, în realitate acesta se degradează continuu, fapt care la un moment dat poate avea ca efect pierderea iremediabilă a unei părţi importante din trecutul nostru.

În 10 ani vom avea un București izolat termic aproape complet, spoit în culori stridente, iar identitatea orașului, reprezentată de clădirile vechi valoroase, se va dilua până în punctul în care n-o să mai recunoaștem stilurile de arhitectură sau când au fost construite clădirile, se arată într-o predicție a celor de la rezistenta.net.