Biserica “Sfântul Nicolae” din localitatea Densuş, judeţul Hunedoara, este cea mai veche biserică din piatră din România, în cadrul căreia se oficiază slujbe religioase de mai bine de 700 de ani.
Monument istoric, înregistrat sub codul HD-II-m-A-03307, biserica a fost inclusă, în anul 1991, pe lista monumentelor propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO.
Deşi funcţională, clădirea este afectată de trecerea timpului şi de factorii de mediu, motiv pentru care este necesară intervenţia proactivă a autorităţilor, astfel încât aceasta să nu aibă soarta nefericită a altor clădiri de patrimoniu din România care au ajuns o ruină.
Castelul Korniş, una dintre cele mai frumoase clădiri renascentiste din Transilvania, a fost construit în secolul al XVI-lea, de arhitecţi italieni. Declarat monument istoric în anul 2004, această bijuterie arhitectonică se află într-o avansată stare de degradare. După instalarea regimului comunist, edificiul a fost vandalizat de localnici şi a servit ca siloz sau cămin cultural. În anul 2009, clădirea a fost revendicată de descendenţii familiei Korniş, iar autorităţile locale au motivat lipsa de implicare în renovarea clădirii prin faptul că aceasta se află în proprietate privată.
Conacul Rosetti Solescu, situat la 15 km de oraşul Vaslui, se află într-o avansată stare de degradare din cauza indolenţei autorităţilor şi a birocraţiei stufoase. Imobilul, monument istoric, a fost construit de familia Rosetti Solescu (părinţii Elenei Cuza), însă după anii ‘90, Ministerul Culturii nu a reuşit să-l treacă în proprietatea statului. Ulterior, moştenitorii familiei Rosetti l-au revendicat, dar predarea clădirii nu s-a realizat încă.
În contextul în care, la nivel de societate, întreaga atenție este îndreptată către conflictul de la graniță și criza refugiaților ucraineni, un subiect sensibil pentru ceea ce poate însemna revoluționarea sistemului cultural și prezervarea istoriei naționale, mai ales în vreme de război, trece complet neobservat.
MONUMENT ISTORIC IGNORAT DE AUTORITĂŢI - BISERICA “SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN LUJERDIU
Biserica de zid “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, monument istoric, situată în satul Lujerdiu, comuna Corneşti (judeţul Cluj), se află într-o avansată stare de degradare. Conform datelor istorice, biserica a fost construită în jurul anului 1600 de către domnitorul Mihai Viteazul, motiv pentru care este denumită şi “Biserica lui Mihai”.
Deşi în anul 2021, o echipă de voluntari a demarat proiectul de reabilitare a construcţiei, lucrările sunt încetinite din cauza lipsei resurselor financiare. Clerul ortodox local a subliniat lipsa de implicare a autorităţilor pentru salvarea monumentului.
Vă aducem în atenţie date şocante primite pe adresa redacţiei cu privire la activităţi derulate în cadrul uneia dintre cele mai valoroase instituţii ale statului, din prisma importanţei pe care o au bunurile gestionate la nivelul acesteia pentru cultura poporului român. Rămâne în responsabilitatea autorităţilor să verifice veridicitatea acestora, însă este imperativ ca, în cazul în care situaţia se dovedeşte a fi reală, să fie luate măsuri!
Casa “Garabet Ciolac”, situată în zona centrală a municipiului Botoşani (strada Marchian, nr.7), este considerată una dintre cele mai valoroase clădiri de patrimoniu din zonă. Imobilul, monument istoric, se află în proprietatea Ministerului Sănătăţii şi este administrat de Direcţia de Sănătate Publică Botoşani. Deşi este inclusă pe Lista Monumentelor Istorice, Casa “Garabet Ciolac” nu a fost vreodată reabilitată, motiv pentru care a ajuns într-o avansată stare de degradare, autorităţile atrăgând atenţia asupra pericolului prăbuşirii acesteia.
Casa “Callimahi-Ghika” din Iaşi se află într-o avansată stare de degradare, autorităţile locale manifestând un puternic dezinteres în a căuta soluţii rapide pentru valorificarea patrimonială a clădirii. Achiziţionat în anul 2017, de către Primăria Municipiului Iaşi (preţ tranzacţie 800.000 de euro, bani proveniţi din fonduri locale), pentru a fi transformat în Muzeul Centenarului Marii Uniri, obiectivul se confruntă cu lipsa fondurilor necesare valorificării şi redării circuitului cultural.
Citeşte mai mult ...
Cetatea Poenari este un obiectiv de patrimoniu unic în România, cu profundă însemnătate atât din punct de vedere istoric şi cultural, cât şi din punct de vedere turistic. Cetatea, încadrată ca monument istoric de categoria A (de importanţă naţională şi internaţională), este în administrarea Muzeului Judeţean Argeş şi se află în stare avansată de degradare, ultimele lucrări de restaurare având loc în perioada 1969-1972. Birocraţia excesivă a amânat începerea procedurilor de reabilitare până în decembrie 2023. În prezent, cetatea face obiectul proiectului “Conservarea şi Consolidarea Cetăţii Poenari Argeş”, finanţat din fonduri europene şi din bugetul Consiliului Judeţean Argeş.
Tradiţia “Mărţişorului” este inclusă, din 2017, pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, în urma solicitării iniţiate de România, Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova, ţări în care există această sărbătoare străveche.
Patrimoniul imaterial cuprinde tradiţii, expresii orale, practici sociale şi ritualuri, iar România are în prezent 7 elemente în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii: “Ritualul Căluşului”, “Doina”, “Ceramica Tradiţională de Horezu”, “Colindatul de ceată bărbătească”, “Jocul fecioresc din România”, “Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei” şi “Mărţişorul”. În prezent, Comitetul de Evaluare al UNESCO analizează includerea a încă două dosare: “Tradiţii de creştere a cailor lipiţani” şi “Arta cămăşii cu altiţă”.
Mărţişorul este parte reprezentativă a spiritualităţii româneşti şi simbolizează renaşterea naturii.
Biserica de lemn din satul Urşi (judeţul Vâlcea) este un valoros şi autentic monument de arhitectură datorită tehnicii construcţiei în lemn, frescei în lemn (rară în România şi Europa), dar şi conţinutului iconografiei murale. Aflată într-o avansată stare de degradare, biserica a fost complet restaurată în decursul anilor 2007 - 2020, cu sprijinul comunităţii locale şi al mai multor instituţii, păstrându-se principiile de conservare.
Staţiunea balneo-climatică Moneasa din judeţul Arad, supranumită “Perla Apusenilor”, este afectată de infrastructura precară. Autorităţile nu par să fie interesate să adopte măsuri concrete pentru modernizarea şi întreţinerea acestei zone de interes naţional. Reabilitările s-au îndreptat în special către zona parcurilor şi spaţiilor verzi, în timp ce majoritatea hotelurilor sunt într-o avansată stare de degradare. În 2018, nepăsarea oficialilor a condus la pierderea unei finanţări de 5 milioane de euro din partea Uniunii Europene, deoarece documentaţia necesară nu a fost trimisă la timp.
Moneasa este o oază curativă datorită apelor termale şi minerale, aeroterapiei şi helioterapiei.
Așezămintele Ion I. C. Brătianu din strada Biserica Amzei din București vor fi restaurate și reintegrate în circuitul public cultural al Bucureștiului. Restaurarea se va face cu bani europeni.
Imobilul se află în prezent într-o stare avansată de degradare, întrucât nu au mai fost făcute reparaţii, iar expertiza tehnică realizată relevă faptul că structura de rezistenţă este în pragul prăbuşirii parţiale sau totale. Odată cu trecerea timpului şi ca urmare a lipsei unei întreţineri minimale, a acţiunii intemperiilor, a deteriorărilor de natură mecanică, au apărut degradări de profunzime.
România se mândreşte cu singura cetate medievală locuită în întregime din sud-estul Europei - CETATEA MEDIEVALĂ SIGHIŞOARA.
Deşi au fost demarate lucrări de reabilitare din fonduri europene şi de la bugetul de stat, există o serie de elemente care afectează integritatea şi valoarea patrimonială a arhitecturii Cetăţii (persistenţa unor probleme de natură structurală, executarea necorespunzătoare a lucrărilor de refacere a unor zone publice, prelungirea perioadei de realizare a studiilor de fundamentare destinate stabilirii detaliilor tehnice şi istorice care stau la baza proiectului de restaurare a fortificaţiilor).
