Optsprezece monumente culturale din România au fost incluse pe lista indicativă a patrimoniului mondial UNESCO. Situri din vechile frontiere ale Imperiului Roman, foste închisori comuniste, cule din Oltenia şi Roşia Montană se numără printre ele.
Ultima decadă a adus multiple schimbări în planul monumentelor din București. Dacă la finalul anilor 2000 Capitala României era rareori promovată ca o destinație turistică, astăzi este din ce în ce mai prezentă în topurile din domeniu. Din păcate, ultima decadă a marcat în egală măsură și o perioadă în care mai multe clădiri de patrimoniu aveau să fie demolate.
Subiectul amplasării Muzeul Holocaustului în spațiul administrat de Muzeul Național de Istorie Naturala Grigore Antipa a ajuns să creeze polemici. Dacă directorul Institutului "Elie Wiesel", Alexandru Florian, își exprima la finalul lunii trecute încrederea că în aceea zonă va fi construit Muzeul de Istorie a Evreilor și a Holocaustului din România, arhitecții sunt de părere că nici arhitectural, nici urbanistic și în niciun caz legal Muzeul Holocaustului nu poate fi construit în zona precizată.
Guvernul, prin vocea premierului Viorica Dancilă, dorește înființarea Muzeului Holocaustului în cel mai scurt timp, iar "dacă locația de lângă Muzeul Antipa este cea mai bună, acolo va fi realizat acest obiectiv".
Primăria Capitalei vrea să investească 10 milioane de euro în reabilitarea peisagistică a Parcului Cişmigiu din Capitală, potrivit unui proiect. Lucrările ar urma să se facă pe o perioadă de 3 ani (36 de luni).
Potrivit proiectului de reamenajare, obținut pe surse de cei de la HotNews.ro, vor crește numărul de terase și chioșcuri de la 11 la 17, se vor tăia mai mulți arbori, în principal bolnavi, uscați, nevaloroși, se va desființa cele 3 locuri de joacă de până acum, iar în schimb se va amenaja unul mare în zona Pieței Walter Mărăcineanu.
Primăria Capitalei, Ministerul Culturii și Inspectoratul de Stat în Construcții au fost tot timpul spectatori și nu au luat nicio masură reală pentru protejarea clădirii de pe strada Visarion 8, construită în urma cu circa 100 de ani după planurile arhitectului Ion Berindei.
În urmă cu câteva săptămâni proprietarii au demolat, fără autorizație, rămășițele casei.
Biblioteca Națională a României, una din instituțiile pe care România le vrea emblematice pentru întreg domeniul cultural, continuă să fie grav afectată de un sentiment de nepăsare și de o lipsă de responsabilitate, aspecte ce pot avea repercusiuni asupra miilor de vizitatori care trec anual pragul bibliotecii.
Problemele cu care s-a confruntat Biblioteca în ultimii ani nu mai reprezintă un secret pentru nimeni: de la lipsa acută a personalului de specialitate (biblioteca funcționează doar cu 30% din posturile din organigramă ocupate de experți), continuând cu lipsa unor mandate bazate pe planuri reale de management și perpetuarea unor interimate nesfârșite, precum și interzicerea accesului pentru consultarea lucrărilor de doctorat, subiectele despre Biblioteca Națională au ocupat, de-a lungul timpului, spații importante în segmentul media.
Mai multe monumente istorice din Capitală aflate în proprietatea persoanelor fizice sunt ajutate de oameni să pice, prin nepăsare sau ca urmare a unor interese, iar autoritățile par a uita de importanța acestora. Astfel se face că monumente precum casa Miclesu, Teatrul de Vară din Bazilescu, casa Nanu-Muscel sau Moara lui Assan se degradează pe zi ce trece.
Primăria Capitalei va construi o pasarelă pietonală pe Șoseaua București-Ploiești lângă fântâna Miorița, potrivit unui proiect aprobat anul trecut de Consiliul General.
Pasarela va avea o lungime totală de 140 de metri şi o înălţime de aproape 7 metri şi două lifturi, iar durata lucrările va fi de patru luni.
Municipalitatea estimează că acest proiect va consta peste 7,3 milioane de lei.
Citeşte mai mult ...
În anul Centenarului, statul român, prin instituțiile abilitate, ar trebui poate să se implice mai mult în reparația morală, dar mai ales fizică a unora dintre cele mai importante monumente arhitecturale aflate acum în paragină.
Pe strada Biserica Amzei se află un complex de clădiri în stil neo-românesc, clădiri care au aparținut familiei Brătianu și care astăzi impun intervenții urgente de consolidare și restaurare.
Așezământul Brătianu e practic în centrul ansamblului și impresionează prin arhitectura neo-românească bogată în detalii. Biblioteca Ion I.C. Brătianu s-a constituit prin achiziţii şi donaţii până în 1947. Elisa Brătianu, văduva lui Ion I. C. Brătianu, a donat atunci clădirile și colecțiile Academiei Române, care a stabilit acolo sediul Colecțiilor Speciale ale Bibliotecii Naționale.
Fără un plan de cheluire a banilor publici și fără un criteriu de calitate, Centenarul Marii Uniri a devenit pretextul perfect pentru cheltuieli excentrice din partea autorităților.
Având pe mână un buget alocat de aproape 150 de milioane de lei, Ministerul Culturii nu ezită să gireze orice proiect ce serbează existenţa de 100 de ani a României. Astfel sărbătoarea care ar fi trebuit să le amintească românilor despre cel mai important moment din istoria naţională s-a transformat într-un bâlci continuu plătit din banii românilor.
Iar pe lângă banii veniţi de la Guvernului României, primarii se grăbesc şi ei să-şi pună numele lângă Centenar.
Din antichitate şi până în contemporaneitate, trecând prin Evul Mediu, Renaştere şi Epoca Modernă, monumentele de for public au avut menirea de a satisface demosul. Arta plastică monumentală contribuie la modelarea spaţiului identitar colectiv.
Pentru a inspira sentimente precum patriotism ori demnitate naţională, este nevoie însă de o condiţie esenţială, dincolo de cea intrinsecă a calităţii actului artistic: relevanţa pentru identitatea naţională. În anul Centenarului Marii Uniri, raportarea la origini, tradiţie şi valori este cu atât mai importantă.
Dacă ne referim la numărul de monumente de for public inaugurate în municipiul Bucureşti, după 1990, o concluzie se impune de la sine: toţi edilii Capitalei, într-o măsură mai mare sau mai mică, au dat dovadă de o adevărată slăbiciune pentru artă. Lansată de nobilul roman Gaius Mecenas, în urmă cu mai bine de două milenii, filantropia frumosului a găsit un teren fertil pe malurile Dâmboviţei. Cu singura diferenţă că mecenatul urmaşilor Romei nu mai este finanţat din averea personală, ci din fonduri publice.
Sute de oameni au ieși în stradă în București și Cluj pentru a manifesta față de decizia Guvernului de a cere suspendarea procedurii de includere a Roşiei Montana în UNESCO. Executivul și-a motivat decizia prin faptul că procesul cu Gabriel Resources nu s-a terminat şi că această companie cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier.
Mai mulți deputați PSD au depus un proiect de lege prin care elimină din Legea construcțiilor prevederea potrivit căreia realizarea de lucrări de construcții sau consolidare fără autorizație asupra monumentelor istorice este infracțiune, pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă.
În expunerea de motive, semnată de deputații Florin Iordache și Ion Călin, se face referire la "decongestionarea instanțelor", având în vedere că aceste fapte ajung oricum să fie sancționate doar cu amendă "în proporție de 99%", dar și la cazurile de cetățeni care au vrut să își asfalteze un drum și li s-a întocmit dosar penal.
La trei luni de când am intrat în anul Centenar și de când în România ar fi trebui să se desfășoare deja activități care să aniverseze Marea Unire, Ministerul Culturii anulează proiecte și demite angajați, încercând să justifice incapacitatea de a manageria acest eveniment prin faptul că Centenarul se desfășoara până în 2023.
De asemenea, ministrul Culturii, George Ivașcu, îndeamnă persoanele care au proiecte eligibile să le depună cât mai repede, pentru că "banii, daca îi cheltuim, și mâine, e perfect".
- Lista proiectelor aprobate (141 Descărcări)
