Clădirea impresionantă a fost construită în 1901 - 1903, pe moşia Cantacuzino din Valea Călugărească, judeţul Prahova. Conacul aflat într-una dintre cele mai pitoreşti zone viticole din România a aparţinut familiei inginerului de căi ferate, Babu Matac, în anii 1950, fiind preluat de stat şi inclus în staţiunea de cercetare pentru viticultură. În vremurile de glorie, conacul a fost vizitat de preşedintele american, Richard Nixon, şi de liderul cubanez, Fidel Castro . Aici au fost filmate producţii cinematografice celebre - “Secretul lui Bahus” (1984) şi “Colierul de tucoaze” (1985, al cincilea film din seria “Mărgelatu”). În prezent, conacul face parte din domeniul public al statului, aflându-se în inventarul Ministerului Finanţelor Publice şi în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare Vinificaţie Valea Călugărească. În lipsa implicării autorităţilor, starea dedegradare avansează, singurele intervenţii fiind realizate în 2011 şi au vizat reparaţii ale acoperişului. Deşi inclus în traseul turistic denumit “Drumul Vinului” şi în pofida potenţialului turistic, conacul a fost abandonat de autorităţi.

Deşi este un edificiu emblematic pentru judeţul Brăila, înscris pe lista monumentelor istorice (cod BR-II-m-B-02138), conacul Orezeanu se află într-o stare avansată de degradare, ce s-a accentuat după anii ‘90, când a fost lăsat în paragină.

Clădirea a fost construită la începutul secolului al XX-lea, fiind reşedinţa de vară a familiei boiereşti Orezeanu.

În 2001, a fost retrocedat urmaşilor, însă aceştia nu au investit în consolidarea/ reabilitarea sa. În plus, clădirea a fost vandalizată de hoţi, iar întreaga structură de rezistenţă a fost afectată de un incendiu intenţionat produs de nişte indivizi în 2004.

Casa în care poetul Alexandru Macedonski, “părintele simbolismului românesc”, şi-a petrecut o mare parte a copilăriei sale a ajuns o ruină din cauza lipsei lucrărilor de reabilitare/ conservare şi a intervenţiei agresive a localnicilor, care au furat tot ce exista în interior. Aflată pe lista monumentelor istorice (cod DJ-IV-m-B-08470), clădirea aşteaptă să fie salvată de autorităţile locale, care au primit-o în urma donaţiei moştenitorului Vlad Berlescu.

Clădirea impunătoare a fost construită în 1812, în stil romantic cu influenţe gotice de şcoală germană. Conacul a aparţinut boierului Dimitrie Bogdan. Ulterior, familia boierului Gheorghiu a cumpărat domeniul şi l-a transformat în reşedinţă de vară, aducând o serie de elemente arhitectonice ce s-au păstrat până în prezent. În anul 1945, a fost confiscat de regimul comunist, care l-a lăsat în paragină timp de 40 de ani. Din anul 1982, clădirea a găzduit Spitalul de Bolnavi Psihici Cronici Gâdinţi, ulterior, fiind revendicată de moştenitori, care au vândut imobilul în anul 2008. Conacul este clasat drept monument istoric de interes local, însă autorităţile nu au făcut demersuri pentru ca valoarea patrimonială să nu fie afectată de starea de degradare. Actualul proprietar, omul de afaceri din plan local, Sorin Ovidiu Fărcăşel (închis pentru şantaj), a pus imobilul în vânzare la începutului anului 2023, pentru suma de 350.000 de euro. Deşi are peste 200 de ani, conacul poate fi restaurat, având funcţiune hotelieră şi rezidenţială şi un potenţial turistic important.

Deşi este cea mai veche clădire de arhitectură civilă din judeţul Vaslui, conacul Roset - Balş se află în stare de degradare. Inclus pe lista monumentelor istorice (cod VS-II-a-A-06870), conacul ar putea atrage anual mii de turişti, dacă ar fi reabilitat.

Casa Vasile Alecsandri din Bacău este un monument istoric (cod BC-II-m-A-00763) aflat în stare avansată de degradare. După ani întregi în care a fost lăsată la voia întâmplării, fiind în proprietate privată, este acum deţinută de Consilul Judeţean Bacău.

Cu toate acestea, casa lui Alecsandri este o ruină ce stă să cadă. Am atras atenţia asupra stării sale deplorabile şi într-un articol din 2014, dar nu s-a schimbat nimic. Mai mult, starea de degradare a clădirii s-a accentuat, iar autorităţile nu au venit cu măsuri concrete de reabilitare.

Judeţul Botoşani se poate mândri cu un număr de peste 500 de monumente istorice, adevărate bijuterii arhitecturale. Din păcate, multe dintre acestea se degradează pe zi ce trece din lipsa unor lucări de reabilitare/ consolidare. Un exemplu este conacul Mavrocordat din localitatea Dângeni, aflat în stare de colaps, deşi este unul dintre cele mai frumoase conace boiereşti din Moldova.

Pe data de 24 ianuarie, poporul român sărbătoreşte în fiecare an un eveniment important din istoria sa - “Mica Unire”. La 164 de ani de la realizarea acesteia, atenţia opiniei publice a fost îndreptată asupra locului unde a fost pecetluită Unirea Principatelor Române şi anume Hotelul Concordia, de pe strada Smârdan, nr. 39. Astfel, în preajma evenimentului festiv, presa a fost inundată de articole care vorbeau despre starea de degradare a imobilului şi despre lipsa de implicare a autorităţilor în reabilitarea lui. Dar oare care este situaţia reală a imobilului?

În online, a fost amplu promovată şi scrisoarea deschisă adresată ministrului culturii, Lucian Romaşcanu, semnată de Partidul Mişcarea Populară, în care membrii PMP criticau nepăsarea autorităţilor cu privire la clădirea simbol. Este adevărat că, de-a lungul timpului, lipsa de implicare a autorităţilor şi birocraţia şi-au pus amprenta asupra imobilului care s-a degradat rapid, aşa cum se întâmplă cu numeroase clădiri de patrimoniu din Bucureşti şi din ţară.