Judeţul Gorj s-ar putea mândri cu numeroase biserici din lemn, monumente istorice, însă, din păcate, multe dintre ele sunt într-o stare avansată de degradare şi nimeni nu este interesat să le salveze. Intemperiile naturii, trecerea timpului şi lipsa lucrărilor de reabilitare şi-au pus amprenta pe aceste comori patrimoniale. Un exemplu este biserica de lemn “Sfântul Gheorghe Pişteştii din Vale“ din comuna Bălăneşti, judeţul Gorj, înregistrată ca monument istoric sub codul GJ-II-m-B-09459.

Cel mai vechi furnal cu turnare continuă din Europa a fost dat în folosinţă la începutul secolului XIX-lea. Situat în localitatea Govăjdia, judeţul Hunedoara, a reprezentat un simbol al dezvoltării producerii fontei în Transilvania. Deşi este inclus pe lista monumentelor istorice, starea de degradare a furnalului avansează, iar autorităţile nu se implică în restaurarea lui, în ciuda potenţialului turistic pe care îl are.

Lucrările de reabilitare a Cetăţii Râşnov au fost oprite în urma rezilierii contractului dintre Primăria Râşnov şi firmele care se ocupau de proiectul de restaurare (asocierea “Romconstruct Group”/ lider, “Concas” şi “Crindeign Proiect”).

Potrivit oficialilor locali, constructorul a solicitat majorarea cu 55,8% a preţului iniţial al lucrărilor, pe fondul creşterii preţului materialelor de construcţii. În acest sens, responsabilii primăriei au decis rezillierea contractului, explicând faptul că această majorare nu este acoperită legal, conform OUG nr. 64/ 09.05.2022, care prevede ca autorităţile să poată oferi maxim 50% din preţul iniţial al contractului de achiziţie. Potrivit aceluiaşi act normativ, Primăria Râşnov va trebui să realizeze o expertiză pentru a stabili stadiul lucrării de reabilitare şi valoarea lucrărilor rămase de executat.

Lucrările de restaurare, realizate în proporţie de 50%, au început în anul 2020, ca urmare a obţinerii unei finanţări europene nerambursabile de 16 milioane de lei, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Cetatea Râşnov, una dintre cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania, trebuia redată circuitului turistic la sfârşitul acestui an.

“Casa 324”, monument istoric, înregistrat pe Lista Monumentelor Istorice sub codul AB-II-m-B-00280, se află în curs de reabilitare. Acesta face parte din Peisajul Minier Istoric Roşia Montană, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Edificiul a fost construit în anul 1867 şi includea o casă cu curte interioară încadrată pe 4 laturi de corpuri de clădire. Casa 324 are ca particularităţi structura în totalitate din zidărie şi arhitectura neoclasică riguroasă a faţadei dinspre piaţă, care punctează, împreună cu faţadele construcţiilor nr. 325 şi 326, frontul nordic al Pieţei centrale. Clădirea a funcţionat mult timp ca spaţiu comercial, fiind un pol al activităţilor comerciale din partea de nord a Pieţei.

Mănăstirea “Hotărani”, monument istoric, din localitatea Hotărani, judeţul Olt, se află în stare de ruină. Ctitorită în anul 1588, de vornicul Mitrea, nu a făcut vreodată obiectul lucrărilor de restaurare, deşi are în spate o lungă istorie şi este una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Oltenia. Doar turnul-clopotniţă, parte din vechiul ansamblu bisericesc, a fost reabilitat, devenind un simbol al judeţului Olt.

Casa Micescu se află în Bucureşti, la intrarea în Parcul Cişmigiu. Imobilul, construit în stilul neo-românesc, a aparţinut juristului Istrate Micescu, fost ministru de externe şi de justiţie. Construită în anul  1911, clădirea a dobândit un caracter impozant în anii ‘30, în urma modificărilor aduse de arhitectul Edmond van Saanen Algi (co-autor al proiectului Palatului Telefoanelor din Bucureşti). În casa Micescu, se afla cea mai mare bibliotecă personală din Capitală, decorul interior fiind realizat de renumitul arhitect Daniel Renard, cel care a proiectat Cazinoul din Constanţa.

Aflată în proprietate privată din anul 2014, clădirea are o valoarea patrimonială importantă ce poate fi salvată prin implicarea autorităţilor în scopul restaurării (având în vedere faptul că starea de degradare nu este foarte avansată) şi al protejării, prin includerea în lista monumentelor de patrimoniu. 

Hotelul Concordia din Bucureşti este un monument istoric de importanţă naţională, fiind locul în care, în 24 ianuarie 1859, a fost pecetluită Unirea Moldovei cu Ţara Românească. Hotelul „Micii Uniri” a fost coroana Bucureştiului, prezentat drept „cel mai european hotel” al acelor vremuri datorită restaurantului cu bucătărie occidentală şi a cafenelei, frecventate de scriitori de renume, printre care Lev Tolstoi.

Simbol al naşterii României, Hotel Concordia se află pe lista monumentelor de patrimoniu, însă starea avansată de degradare reflectă imaginea respectului autorităţilor actuale faţă de făuritorii ţării. Aflată în proprietate privată, clădirea a fost ignorată de autorităţi (Ministerul Culturii şi Primăria Capitalei), devenind o ruină.

Pentru tine 

În mine zace pământ românesc,

Oriunde mă aflu, emoţii trezesc,

Am pâine şi sare cuprinse-n broderie

Pe guler port timpul ţesut cu mândrie.