patrimoniu

• "Poarta Sărutului" a lui Brâncuși "a devenit galbenă

  
  UPDATE: Politiștii au deschis un dosar penal pentru distrugere în cazul operelor lui Constantin Brâncuși din municipiul Târgu Jiu care, anul trecut, au fost spălate cu jet de apă sub presiune, în urma operațiunii Poarta Sărutului îngalbenindu-se.

  Purtătorul de cuvant al Poliției Județene Gorj, Florin Roșca, a declarat, marti, că a fost deschis un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modul în care s-au realizat operațiunile de spălare a operelor lui Brâncuși din Târgu Jiu.

  Potrivit sursei citate, cercetările sunt coordonate de un procuror de la Parchetul Judecătoriei Târgu Jiu și vizează infracțiunea de distrugere.

  Poarta Sărutului, celebra operă a lui Brâncuși din Târgu Jiu, a fost spălată cu jet de apă și a devenit galbenă, după ce sărurile de fier au ieșit la suprafață, acuză proiectantul lucrărilor de restaurare, Dorin Dănilă, citat de Agerpres. 
  
  Institutului Național al Patrimoniului (INP) a alocat 370.000 de lei pentru restaurarea și conservarea operei care face parte din Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor', iar recepția tehnică a lucrărilor urma să aibă loc joi, dar a fost amânată din cauza neînțelegerilor între comisia tehnică și proiectant.

• "Poarta Sărutului" a lui Brâncuși "a devenit galbenă, după ce a fost spălată cu jet de apă"

  UPDATE: Politiștii au deschis un dosar penal pentru distrugere în cazul operelor lui Constantin Brâncuși din municipiul Târgu Jiu care, anul trecut, au fost spălate cu jet de apă sub presiune, în urma operațiunii Poarta Sărutului îngalbenindu-se.

   
  Purtătorul de cuvant al Poliției Județene Gorj, Florin Roșca, a declarat, marti, că a fost deschis un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modul în care s-au realizat operațiunile de spălare a operelor lui Brâncuși din Târgu Jiu.
   
  Potrivit sursei citate, cercetările sunt coordonate de un procuror de la Parchetul Judecătoriei Târgu Jiu și vizează infracțiunea de distrugere.

  Poarta Sărutului, celebra operă a lui Brâncuși din Târgu Jiu, a fost spălată cu jet de apă și a devenit galbenă, după ce sărurile de fier au ieșit la suprafață, acuză proiectantul lucrărilor de restaurare, Dorin Dănilă, citat de Agerpres. 
  
  Institutului Național al Patrimoniului (INP) a alocat 370.000 de lei pentru restaurarea și conservarea operei care face parte din Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor', iar recepția tehnică a lucrărilor urma să aibă loc joi, dar a fost amânată din cauza neînțelegerilor între comisia tehnică și proiectant.

• 18 aprilie - Ziua sitului arhitectural UNESCO

  „În fiecare zi, oamenii de pe întreg mapamondul își sărbătoresc moștenirea culturală, pur și simplu trăindu-și viața într-un mod care întruchipează cine sunt și de unde au venit. Dar o zi pe an este rezervată pentru a celebra istoria și moștenirea comună a rasei umane. World Heritage Day ne încurajează să celebrăm toate culturile lumii și să conștientizăm monumentele și siturile culturale importante la nivel naţional şi mondial, precum şi a vulnerabilităţii acestora, și să promovăm importanța conservării culturilor lumii.

• Actualizare: Castelul Teleki urmează să fie reabilitat de către autorităţile locale

  Actualizare:

  Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud intenţionează să reabiliteze castelul Teleki din Comlod, suma estimată fiind de aproximativ 5,5 milioane de euro, conform datelor publicate în anunţul de participare pentru execuţia lucrărilor de reabilitare publicat pe platforma SEAP. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional Nord-Vest 2021-2027 şi de la bugetul local.

  În evidenţele Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Bistriţa Năsăud figurează monumente istorice ameninţate cu dispariţia din cauza neimplicării proprietarilor acestora, respectiv a autorităţilor.

  În această situaţie se află şi Castelul Teleki, obiectiv situat în intravilanul satului Comlod, comuna Milaş. Acesta este înscris în Lista Monumentelor Istorice din judeţul Bistriţa Năsăud din anul 2015, fiind o construcţie reprezentativă barocului transilvănean, cu o puternică tentă rurală, ridicată în anul 1756 de către Istvan Wesselenyi de Hadad, după cum atestă inscripţia aflată încă pe faţada clădirii.

• Ansamblul Monumental "Calea Eroilor" - riscul de a fi respins din nou de UNESCO

  Ansamblul Monumental ”Calea Eroilor” de la Târgu Jiu este un proiect sculptural de o valoare deosebită, atât prin însemnătatea lucrărilor din componenţa sa (operele lui Constantin Brâncuşi: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Coloana Infinitului), cât şi prin importanţa pe care o poate avea pentru dezvoltarea culturală, turistică şi economică a zonei în care se află. Un factor esenţial pentru promovarea şi valorizarea corespunzătoare a întregului sit urbanistic şi cultural ar fi înscrierea sa în Lista Patrimonului UNESCO.

• Aproape 20 de ani pentru o reabilitare… Castelul Huniade din Timişoara – proiect blocat la Bucureşti

  Castelul Huniade din Timişoara se află într-un proces de reabilitare care a debutat în anul 2006 şi nu este finalizat nici până în prezent.

  Procesul de consolidare a clădirii de patrimoniu a fost grevat de numeroase blocaje care au dus la tergiversarea finalizării lucrărilor şi la afectarea atât a obiectivelor de patrimoniu din interior, cât şi a edificiului.

  Deşi a alocat resurse financiare din fonduri proprii, Consiliul Judeţean Timiş a eşuat în atragerea de fonduri europene pentru lucrările de reabilitare.

  Situaţia a împiedicat accesul vizitatorilor în cadrul muzeului găzduit de Castelul Huniade, obiectiv subsumat programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.

• Aproape 20 de ani pentru o reabilitare… Castelul Huniade din Timişoara – proiect blocat la Bucureşti

  Castelul Huniade din Timişoara se află într-un proces de reabilitare care a debutat în anul 2006 şi nu este finalizat nici până în prezent.

  Procesul de consolidare a clădirii de patrimoniu a fost grevat de numeroase blocaje care au dus la tergiversarea finalizării lucrărilor şi la afectarea atât a obiectivelor de patrimoniu din interior, cât şi a edificiului.

  Deşi a alocat resurse financiare din fonduri proprii, Consiliul Judeţean Timiş a eşuat în atragerea de fonduri europene pentru lucrările de reabilitare.

  Situaţia a împiedicat accesul vizitatorilor în cadrul muzeului găzduit de Castelul Huniade, obiectiv subsumat programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.

• Aşa se face restaurarea?!

  Din luna martie a acestui an la Hanul Gabroveni se execută lucrări neautorizate de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

  Imobilul, al cărui proprietar este municipalitatea, a stat în paragină zeci de ani, anul trecut fiind în pericol de colaps. 
   
  Reprezentanţii Ministerului Culturii, promiteau la începutul lucrărilor că restaurare clădirii vechi va fi gata în doi ani, când ar trebui transformat într-un centru cultural european, printr-un proiect de 5 milioane de euro. 
   
  După finalizarea lucrărilor de restaurare, Primăria Capitalei va construi lângă han, o clădire nouă, care va adaposti o sală de spectacole, susţineau în martie cei de la Hotnews.
• Ateneul Român, atacat cu graffiti

  Monumentul istoric pe scena căruia au concertat nume mari precum George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein sau Yehudi Menuhin, a fost țintă a "graffiti tag-urilor”, după cum atrage atenția organizaţia non-guvernamentală ARCEN, care elaborează proiecte şi programe de conservare a memoriei Bucureştiului.

• BISERICA “SÂN NICOARĂ” - PLINĂ DE ISTORIE ŞI SPIRITUALITATE - ÎN STARE AVANSATĂ DE DISTRUGERE

  Biserica “Sân Nicoară” din Curtea de Argeş este un monument istoric (cod AG-II-m-A-13655.01) din care au rămas doar ruine. Edificiul este emblematic, făcând parte din ansamblul Curţii Domneşti de la Curtea de Argeş. Construită la sfârşitul secolului al XIII-lea, este una dintre cele mai vechi biserici din România. Deşi nu mai este funcţională, biserica poate fi conservată datorită importanţei istorice şi spirituale pe care o are.

• BISERICA “SFÂNTUL NICOLAE” DIN DENSUŞ - UNICAT AL PATRIMONIULUI ROMÂNESC

  Biserica “Sfântul Nicolae” din localitatea Densuş, judeţul Hunedoara, este cea mai veche biserică din piatră din România, în cadrul căreia se oficiază slujbe religioase de mai bine de 700 de ani.

  Monument istoric, înregistrat sub codul HD-II-m-A-03307, biserica a fost inclusă, în anul 1991, pe lista monumentelor propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO.

  Deşi funcţională, clădirea este afectată de trecerea timpului şi de factorii de mediu, motiv pentru care este necesară intervenţia proactivă a autorităţilor, astfel încât aceasta să nu aibă soarta nefericită a altor clădiri de patrimoniu din România care au ajuns o ruină.

• BISERICA “SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL” DIN ODOBEŞTI, RIDICATĂ DE NEGUSTORII DE VINURI, SE PRĂBUŞEŞTE

  Biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Odobeşti, judeţul Vrancea, cunoscută şi sub denumirea de “Biserica Cazaclii”, este o altă dovadă a distrugerii patrimoniului religios din România. Declarat monument istoric, edificiul a fost afectat de cutremure, dar şi de nepăsarea autorităţilor care s-au arătat mereu neputincioase în salvarea patrimoniului, motivând lipsa resurselor financiare.

  Biserica este emblematică, fiind singura construită de negustorii de vinuri pe teritoriul românesc, aici fiind stabilit preţul vinului pentru întreaga Europă de Est.

• Biserica de lemn “Sfântul Gheorghe Pişteştii din Vale” din Gorj - dată uitării

  Judeţul Gorj s-ar putea mândri cu numeroase biserici din lemn, monumente istorice, însă, din păcate, multe dintre ele sunt într-o stare avansată de degradare şi nimeni nu este interesat să le salveze. Intemperiile naturii, trecerea timpului şi lipsa lucrărilor de reabilitare şi-au pus amprenta pe aceste comori patrimoniale. Un exemplu este biserica de lemn “Sfântul Gheorghe Pişteştii din Vale“ din comuna Bălăneşti, judeţul Gorj, înregistrată ca monument istoric sub codul GJ-II-m-B-09459.

• BISERICA DE LEMN DIN SATUL URŞI - POVESTEA UNEI RESTAURĂRI DE SUCCES

  Biserica de lemn din satul Urşi (judeţul Vâlcea) este un valoros şi autentic monument de arhitectură datorită tehnicii construcţiei în lemn, frescei în lemn (rară în România şi Europa), dar şi conţinutului iconografiei murale. Aflată într-o avansată stare de degradare, biserica a fost complet restaurată în decursul anilor 2007 - 2020, cu sprijinul comunităţii locale şi al mai multor instituţii, păstrându-se principiile de conservare.

• Biserica fortificată din Biertan (GALERIE FOTO)
  
  Pe o colină, în centrul Biertanului, se află una dintre cele mai impunătoare şi bine fortificate cetăţi ţărăneşti din Transilvania.
   
  Un adevărat centru economic al zonei, declarat în secolul XVI şi centru al episcopatului săsesc, Biertanul devenea o ţintă râvnită de mulţi năvălitori. 
   
  Astfel a fost nevoie de o biserică cât mai impunătoare înconjurată de puternice ziduri de apărare.
   
  Biserica-hală cu trei nave a așezarii, ultimul edificiu de acest tip ridicat în Transilvania, a fost construită între 1486 și 1524 pe locul alteia mai vechi. 
   
• Biserică monument de valoare universală, distrusă ca să se monteze aer condiționat

  Politiștii și procurororii fac cercetări într-un dosar penal care vizează distrugerea și efectuarea de lucrări fără autorizație la Biserica Adormirea Sfintei Ana - Batiște, din Sectorul 2 al Capitalei, monument istoric de valoare universală, după ce pictura murală de pe pereții interior a fost distrusă în urma montării a doua centrale termice și a trei aparate de aer condiționat, precizează stirileprotv.ro.

• Bolnița Mănăstirii Hurezi: Vindecare prin credință și medicină, în urmă cu peste trei secole

  - MONUMENT UNESCO, DE ŞAPTE ANI, ÎNCĂ ÎN RESTAURARE... -

   

  În urmă cu 325 de ani, la doi ani după terminarea bisericii mari a Mănăstirii Hurezi de la Romanii de Sus (Horezu-Vâlcea), Maria Doamna, soţia voievodului Constantin Brâncoveanu începea lucrările de construire a Bolniței cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

  În Evul Mediu românesc, Bolnița mănăstirească era un loc destinat îngrijirii celor suferinzi, spital, infirmerie și azil pentru bătrânii și bolnavii din mănăstiri, dar și pentru mireni cu diverse afecțiuni sau chiar nevoiași. La Bolnița, erau monahi și monahii care aveau cunoștiințe medicale și care le asigurau îngrijirea trupească. Biserica le oferea tămăduirea și mângâierea sufletească. De multe ori, bolnițele se ridicau în cimitire pentru slujirea celor adormiți.

• Capitala va avea din nou propria sa colecție de artă

  După o pauză de peste 30 de ani, pinacoteca Bucureștiului va fi redeschisă într-unul dintre cele mai frumoase monumente ale Capitalei: fosta clădire BCR, cunoscută pe vremuri drept Palatul Dacia.

  Acolo vor fie expuse peste cinci mii de piese de patrimoniu, printre care picturi semnate de Grigorescu, Luchian sau Tonitza, tablouri care până acum au stat ascunse prin depozite. Decizia a fost luată de Primăria Capitalei, care a dat la schimb Băncii Comerciale fosta clădire Bancorex și aproape patru milioane de euro.

• Casa în care s-a născut Vasile Alecsandri, condamnată la prăbuşire

  Dacă despre viaţa şi activitatea poetului Vasile Alecsandri se poate scrie doar la modul laudativ, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre modul în care urmaşii săi îi cinstesc memoria. 

  Casa în care poetul s-a născut, în municipiul Bacău, în 1821, este în prezent o ruină în loc să fie un muzeu dedicat marelui om de cultură, se arată într-un material publicat de Adevărul.

  Istoria acestui imobil începe undeva în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Locuinţa a fost moştenită de poet de la părintele său, vornicul Vasile Alecsandri. 

• Casa Istrate Micescu - cea mai frumoasă clădire de la intrarea în Parcul Cişmigiu

  Casa Micescu se află în Bucureşti, la intrarea în Parcul Cişmigiu. Imobilul, construit în stilul neo-românesc, a aparţinut juristului Istrate Micescu, fost ministru de externe şi de justiţie. Construită în anul  1911, clădirea a dobândit un caracter impozant în anii ‘30, în urma modificărilor aduse de arhitectul Edmond van Saanen Algi (co-autor al proiectului Palatului Telefoanelor din Bucureşti). În casa Micescu, se afla cea mai mare bibliotecă personală din Capitală, decorul interior fiind realizat de renumitul arhitect Daniel Renard, cel care a proiectat Cazinoul din Constanţa.

  Aflată în proprietate privată din anul 2014, clădirea are o valoarea patrimonială importantă ce poate fi salvată prin implicarea autorităţilor în scopul restaurării (având în vedere faptul că starea de degradare nu este foarte avansată) şi al protejării, prin includerea în lista monumentelor de patrimoniu. 

• Casa memorială Spiru Haret, înlocuită cu un bloc de 7 etaje
  
  Casa în care Spiru Haret și-a petrecut ultimii ani din viață, devenită muzeu după moartea soției acestuia, a fost demolată parțial, informează HotNews. 
   
  Imobilul fusese lăsat mai bine de zece ani în paragină, să se autodistrugă. Astfel, din imobilul vechi au mai rămas doar trei pereți, restul fiind demolat. 
   
  Proprietarii, firma Invest Lux Construct, vor sa construiască, deasupra celor trei pereți și pe terenul rămas liber în spate, un bloc de 7 etaje. Proiectul a fost autorizat de Primăria Capitalei. 
   
  Potrivit panoului de șantier, Primaria Capitalei a emis pe 24 decembrie 2012 autorizație de construire pentru consolidare, extindere, supraetajare modificari interioare și exteriore pentru clădirea veche, din care s-au mai păstrat trei pereți, peste aceasta și în spate urmând să se construiască o clădire cu subsol, parter și 7 etaje. 
   
  Lucrările au început la sfârșitul anului trecut și se vor finaliza în decembrie 2014.
   
• Casa Nicolae Petraşcu - aproape de expropriere

  Casa Nicolae Petraşcu, monument istoric, situată în Bucureşti (Piaţa Romană, nr. 1), se află într-o avansată stare de degradare, deşi a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice, cod B-II-m-B-19577.

  În prezent, această clădire se află în proprietate privată. 

  Potrivit declaraţiilor primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, din data de 17.08.2022, oficialii locali au luat hotărârea să iniţieze procedura de expropriere pentru acest imobil, pentru cauză de utilitate publică. La data de 16.08.2022, Clotilde Armand anunţase pe pagina sa de Facebook faptul că proprietarii clădirii au fost somaţi să reabiliteze imobilul în decurs de 6 luni, conform articolului 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/ 2020, în caz contrar riscând o majorare a impozitului cu până la 500%.

• Casa Storck - speranţa salvării monumentului de importanţă naţională în care au fost create impresionante opere de artă

  Cea mai valoroasă operă a sculptorilor Karl şi Frederic Storck şi a pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck din România, se regăseşte în acest monument, unicat în ţara noastră, ce conţine reperele reunite ale operei celor trei artişti şi care se remarcă prin arhitectura originală a casei.

  Imobilul reprezintă un simbol al emancipării femeii din România, Cecilia Cuţescu-Storck punând bazele unor asociaţii ce promovau talente feminine ale ţării, marginalizate la vremea respectivă de critica sexistă. Artista a fost prima femeie profesor universitar în învăţământulde artă din Europa.

  Inclus pe lista monumentelor istorice, starea de degradare a imobilului avansează, valoarea patrimonială fiind pusă în pericol de nivelul redus de implicare din partea autorităţilor, respectiv de neasumarea responsabilităţii pentru restaurarea/ reamenajarea fără a altera creaţiile, obiectele de artă şi monumentul istoric.

• CASTELUL BANFFY DIN URMENIŞ - UN LOC UITAT

  Castelul Banffy din localitatea Urmeniş, judeţul Bistriţa-Năsăud, este un monument istoric de importanţă naţională, fiind unul dintre cele mai frumoase castele în stil baroc din Transilvania. Castelul se află în centrul satului, lângă biserica reformată. În ciuda frumuseţii şi importanţei sale, castelul se află într-o avansată stare de degradare, iar autorităţile au explicat lipsa de implicare în salvarea acestuia prin faptul că se află în proprietate privată, fiind retrocedat moştenitorilor în anii‘90.

• CASTELUL KORNIŞ DIN JUDEŢUL CLUJ - FINALUL UNEI POVEŞTI

  Castelul Korniş, una dintre cele mai frumoase clădiri renascentiste din Transilvania, a fost construit în secolul al XVI-lea, de arhitecţi italieni. Declarat monument istoric în anul 2004, această bijuterie arhitectonică se află într-o avansată stare de degradare. După instalarea regimului comunist, edificiul a fost vandalizat de localnici şi a servit ca siloz sau cămin cultural. În anul 2009, clădirea a fost revendicată de descendenţii familiei Korniş, iar autorităţile locale au motivat lipsa de implicare în renovarea clădirii prin faptul că aceasta se află în proprietate privată.