Am vizitat relativ recent, anul trecut, în condiții pandemice, Curtea de Argeș și capodoperele sale. În ultimul deceniu îmi făcusem un obicei să intru din București pe autostradă și să ies în superba Curte de Argeș.
A fost prima vizită pe care am făcut-o în fosta cetate de scaun a Țării Românești după ce Majestatea Sa Regele Mihai I al României a trecut pragul acestei lumi. Dar nu scopul turistic e relevant. Latura turistică e fără putință de tăgadă, sigur, cu respectarea restricțiilor în vigoare, Curtea de Argeș era un adevărat magnet turistic.
Ce m-a surprins a fost să aflu că Mănăstirea Curtea de Argeș, locul unde legenda spune că Manole a zidit-o pe Ana și unde își dorm somnul de veci marii regi și regine ai României, cei care au făurit statul modern român, nu se află în patrimoniul UNESCO. Acest lucru ar fi nu doar o confirmare a valorii istorice ci și, așa cum vom vedea, și un avantaj turistic și implicit economic pe toate palierele.