Patrimoniu cultural
-
Actualizare: Castelul Teleki urmează să fie reabilitat de către autorităţile locale
Actualizare:
Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud intenţionează să reabiliteze castelul Teleki din Comlod, suma estimată fiind de aproximativ 5,5 milioane de euro, conform datelor publicate în anunţul de participare pentru execuţia lucrărilor de reabilitare publicat pe platforma SEAP. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional Nord-Vest 2021-2027 şi de la bugetul local.
În evidenţele Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Bistriţa Năsăud figurează monumente istorice ameninţate cu dispariţia din cauza neimplicării proprietarilor acestora, respectiv a autorităţilor.
În această situaţie se află şi Castelul Teleki, obiectiv situat în intravilanul satului Comlod, comuna Milaş. Acesta este înscris în Lista Monumentelor Istorice din judeţul Bistriţa Năsăud din anul 2015, fiind o construcţie reprezentativă barocului transilvănean, cu o puternică tentă rurală, ridicată în anul 1756 de către Istvan Wesselenyi de Hadad, după cum atestă inscripţia aflată încă pe faţada clădirii.
-
Ansamblul Monumental "Calea Eroilor" - riscul de a fi respins din nou de UNESCO
Ansamblul Monumental ”Calea Eroilor” de la Târgu Jiu este un proiect sculptural de o valoare deosebită, atât prin însemnătatea lucrărilor din componenţa sa (operele lui Constantin Brâncuşi: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Coloana Infinitului), cât şi prin importanţa pe care o poate avea pentru dezvoltarea culturală, turistică şi economică a zonei în care se află. Un factor esenţial pentru promovarea şi valorizarea corespunzătoare a întregului sit urbanistic şi cultural ar fi înscrierea sa în Lista Patrimonului UNESCO.
-
Aproape 20 de ani pentru o reabilitare… Castelul Huniade din Timişoara – proiect blocat la Bucureşti
Castelul Huniade din Timişoara se află într-un proces de reabilitare care a debutat în anul 2006 şi nu este finalizat nici până în prezent.
Procesul de consolidare a clădirii de patrimoniu a fost grevat de numeroase blocaje care au dus la tergiversarea finalizării lucrărilor şi la afectarea atât a obiectivelor de patrimoniu din interior, cât şi a edificiului.
Deşi a alocat resurse financiare din fonduri proprii, Consiliul Judeţean Timiş a eşuat în atragerea de fonduri europene pentru lucrările de reabilitare.
Situaţia a împiedicat accesul vizitatorilor în cadrul muzeului găzduit de Castelul Huniade, obiectiv subsumat programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.
-
Aproape 20 de ani pentru o reabilitare… Castelul Huniade din Timişoara – proiect blocat la Bucureşti
Castelul Huniade din Timişoara se află într-un proces de reabilitare care a debutat în anul 2006 şi nu este finalizat nici până în prezent.
Procesul de consolidare a clădirii de patrimoniu a fost grevat de numeroase blocaje care au dus la tergiversarea finalizării lucrărilor şi la afectarea atât a obiectivelor de patrimoniu din interior, cât şi a edificiului.
Deşi a alocat resurse financiare din fonduri proprii, Consiliul Judeţean Timiş a eşuat în atragerea de fonduri europene pentru lucrările de reabilitare.
Situaţia a împiedicat accesul vizitatorilor în cadrul muzeului găzduit de Castelul Huniade, obiectiv subsumat programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.
-
Biblioteca Academiei Române - abuzuri, ilegalităţi şi deturnare de fonduri?
Vă aducem în atenţie date şocante primite pe adresa redacţiei cu privire la activităţi derulate în cadrul uneia dintre cele mai valoroase instituţii ale statului, din prisma importanţei pe care o au bunurile gestionate la nivelul acesteia pentru cultura poporului român. Rămâne în responsabilitatea autorităţilor să verifice veridicitatea acestora, însă este imperativ ca, în cazul în care situaţia se dovedeşte a fi reală, să fie luate măsuri!
-
BISERICA ”SFÂNTUL NICOLAE” DIN BREŢCU, COVASNA – ÎN STARE AVANSATĂ DE DEGRADARE, DAR IGNORATĂ DE AUTORITĂŢI
Biserica ”Sfântul Nicolae” din localitatea Breţcu este monument de arhitectură de interes naţional şi face parte din lista monumentelor istorice din România. Integritatea şi valoarea patrimonială a monumentului sunt afectate de starea de degradare a pereţilor şi picturilor murale. De asemenea, imobilul prezintă anumite riscuri din cauza instalaţiei electrice învechite. În anul 2021, Parohia Ortodoxă Breţcu a solicitat Ministerului Culturii finanţarea unui proiect care viza consolidarea şi restaurarea bisericii, însă acesta nu a fost aprobat.
-
BISERICA DE LEMN DIN SATUL URŞI - POVESTEA UNEI RESTAURĂRI DE SUCCES
Biserica de lemn din satul Urşi (judeţul Vâlcea) este un valoros şi autentic monument de arhitectură datorită tehnicii construcţiei în lemn, frescei în lemn (rară în România şi Europa), dar şi conţinutului iconografiei murale. Aflată într-o avansată stare de degradare, biserica a fost complet restaurată în decursul anilor 2007 - 2020, cu sprijinul comunităţii locale şi al mai multor instituţii, păstrându-se principiile de conservare.
-
Bolnița Mănăstirii Hurezi: Vindecare prin credință și medicină, în urmă cu peste trei secole
- MONUMENT UNESCO, DE ŞAPTE ANI, ÎNCĂ ÎN RESTAURARE... -
În urmă cu 325 de ani, la doi ani după terminarea bisericii mari a Mănăstirii Hurezi de la Romanii de Sus (Horezu-Vâlcea), Maria Doamna, soţia voievodului Constantin Brâncoveanu începea lucrările de construire a Bolniței cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
În Evul Mediu românesc, Bolnița mănăstirească era un loc destinat îngrijirii celor suferinzi, spital, infirmerie și azil pentru bătrânii și bolnavii din mănăstiri, dar și pentru mireni cu diverse afecțiuni sau chiar nevoiași. La Bolnița, erau monahi și monahii care aveau cunoștiințe medicale și care le asigurau îngrijirea trupească. Biserica le oferea tămăduirea și mângâierea sufletească. De multe ori, bolnițele se ridicau în cimitire pentru slujirea celor adormiți.
-
CASTELUL KORNIŞ DIN JUDEŢUL CLUJ - FINALUL UNEI POVEŞTI
Castelul Korniş, una dintre cele mai frumoase clădiri renascentiste din Transilvania, a fost construit în secolul al XVI-lea, de arhitecţi italieni. Declarat monument istoric în anul 2004, această bijuterie arhitectonică se află într-o avansată stare de degradare. După instalarea regimului comunist, edificiul a fost vandalizat de localnici şi a servit ca siloz sau cămin cultural. În anul 2009, clădirea a fost revendicată de descendenţii familiei Korniş, iar autorităţile locale au motivat lipsa de implicare în renovarea clădirii prin faptul că aceasta se află în proprietate privată.
-
Celebra clădire de pe strada Visarion 8 a dispărut furată bucată cu bucată
Primăria Capitalei, Ministerul Culturii și Inspectoratul de Stat în Construcții au fost tot timpul spectatori și nu au luat nicio masură reală pentru protejarea clădirii de pe strada Visarion 8, construită în urma cu circa 100 de ani după planurile arhitectului Ion Berindei.
În urmă cu câteva săptămâni proprietarii au demolat, fără autorizație, rămășițele casei.
-
CETATEA MEDIEVALĂ SIGHIŞOARA - MONUMENT PE LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL UNESCO
România se mândreşte cu singura cetate medievală locuită în întregime din sud-estul Europei - CETATEA MEDIEVALĂ SIGHIŞOARA.
Deşi au fost demarate lucrări de reabilitare din fonduri europene şi de la bugetul de stat, există o serie de elemente care afectează integritatea şi valoarea patrimonială a arhitecturii Cetăţii (persistenţa unor probleme de natură structurală, executarea necorespunzătoare a lucrărilor de refacere a unor zone publice, prelungirea perioadei de realizare a studiilor de fundamentare destinate stabilirii detaliilor tehnice şi istorice care stau la baza proiectului de restaurare a fortificaţiilor).
-
CETATEA POENARI - COMOARĂ ISTORICĂ, PLINĂ DE POVESTE ŞI SEMNIFICAŢII
Cetatea Poenari este un obiectiv de patrimoniu unic în România, cu profundă însemnătate atât din punct de vedere istoric şi cultural, cât şi din punct de vedere turistic. Cetatea, încadrată ca monument istoric de categoria A (de importanţă naţională şi internaţională), este în administrarea Muzeului Judeţean Argeş şi se află în stare avansată de degradare, ultimele lucrări de restaurare având loc în perioada 1969-1972. Birocraţia excesivă a amânat începerea procedurilor de reabilitare până în decembrie 2023. În prezent, cetatea face obiectul proiectului “Conservarea şi Consolidarea Cetăţii Poenari Argeş”, finanţat din fonduri europene şi din bugetul Consiliului Judeţean Argeş.
-
CONACUL “COSTACHE CANTACUZINO” - DOAR O AMINTIRE?
Conacul “Costache Cantacuzino” din localitatea Râfov, judeţul Prahova, se află într-o avansată stare de degradare. Lipsa fondurilor şi nepăsarea autorităţilor facilitează transformarea acestuia într-o simplă amintire, deşi face parte din monumentele istorice ale României.
-
DEZINTERES TOTAL PRIVIND INCLUDEREA CETĂŢII NOVIODUNUM ÎN PATRIMONIAL UNESCO
Cetatea Noviodunum nu figurează în inventarul centralizat al bunurilor care fac parte din domeniul public al statului, motiv pentru care dreptul de proprietate publică nu poate fi intabulat şi nu poate avea în mod legal un administrator.
Singura soluţie în acest sens constă în promovarea unei Hotărâri de Guvern/proiect de lege (decătre ministerul de resort) privind atestarea dreptului de proprietate publică a statului asupra obiectivelor de patrimoniu, precum şi asupra terenurilor pe care se află acestea.
Ulterior acestor demersuri se pot aloca fonduri (inclusiv europene), pentru cercetare arheologică, restaurare, punere în valoare şi înscriere în patrimoniul mondial UNESCO.
-
Etapele includerii unui obiectiv în Lista Patrimoniului Mondial
Doar statele care acceptă principiile enunţate în „Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural” pot formula solicitări de includere a unor obiective culturale sau site-uri naturale în Lista Patrimoniului Mondial.
Primul pas pe care un stat semnatar al Convenţiei trebuie să-l implementeze pentru includerea unui sit în Patrimoniul Mondial este realizarea unui inventar, denumit „Lista Indicativă”, al celor mai importante obiective naturale şi de patrimoniu, aflate pe teritoriul său. Existenţa unui obiectiv pe Lista Indicativă cu minim un an înainte de a fi examinat în cadrul Comitetului Patrimniului Mondial este o condiţie esenţială în cadrul procesului de includere. Lista Indicativă poate fi considerată, aşadar, şi un instrument de planificare, destinat fiecărui stat în parte, ea conţinând informaţii despre intenţiile de includere în LPM UNESCO, existente la nivel naţional.
-
Monument UNESCO la Iaşi?
Oraşul Iaşi a căpătat, după preluarea de către Bucureşti a statutului de capitală a proaspătului stat român modern, o valoare simbolică, atribuindu-i-se titulatura de „capitală culturală”. Acest statut s-a consolidat, cu trecerea anilor, contribuind în acest sens deosebit de bogata activitate culturală şi universitară. Astăzi, latura culturală pregnantă a oraşului Iaşi este asigurată şi de numărul mare de monumente istorice pe care le găzduieşte, în condiţiile unei evoluţii continue, agresive, a peisajului urban local.
-
Monumentele UNESCO din România - Potenţial enorm irosit prin prisma carenţelor legislative şi a valorificării precare
Exceptând „extinderea” obiectivului „Bisericile din Moldova” în anul 2010, prin includerea monumentului Biserica „Învierii Domnului” a Mănăstirii Suceviţa, România nu a mai reuşit, în ultimii 20 de ani, realizarea niciunui dosar care să conducă la valorificarea unui monument în Lista Patrimoniului Mondial. De altfel, nu puţini sunt cei care consideră că în anii ’90 ţara noastră a beneficiat de o oarecare clemenţă din partea organismelor internaţionale cu privire la modul în care au fost incluse pe listă o parte dintre obiectivele culturale.
-
Obiective româneşti înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO
La doar un an de la adoptarea Decretului 187 din 1990, România deschide Lista Patrimoniului Mondial prin înscrierea, în 1981, a Deltei Dunării ca sit natural, fiind clasificată, la nivel naţional, ca rezervaţie a biosferei şi ca parc naţional în taxonomia utilizată la nivel internaţional de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (IUCN).
-
Patrimoniul Mondial UNESCO
Secolele XX şi XXI, considerate secolele vitezei, reprezintă pentru istoria omenirii un salt economic şi tehnologic fără precedent. Prinşi în viteza modificărilor socio-economice contemporane şi a trecerii treptate către un sistem globalizat, oamenii au tendinţa de a dezvolta latura materială, în contrast cu protejarea şi valorificarea bogăţiilor culturale asociate societăţii în care trăiesc.
Cultura, cu toate aspectele ei, pierde treptat teren în faţa unei societăţi în care principiile consumeriste încep a face parte din viaţa cotidiană.
-
Saga Ansamblului rupestru de la Murfatlar
În opinia majorităţii specialiştilor arheologi, Ansamblul rupestru de la Murfatlar conţine prima biserică şi primele chili ale unei mănăstiri de pe teritoriul României – element de referinţă pentru viaţa creştină şi pentru continuitatea populaţiei autohtone din Dobrogea.
Situl a fost inclus, în martie 1991, pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, iar, de atunci, nu au mai fost întreprinse, din păcate, niciun fel de măsuri /acţiuni pentru promovarea obiectivului.
Aşa cum arată în prezent, Ansamblul rupestru nu se mai încadrează în normele aferente de menţinere în această listă din cauza deficienţelor asociate procesului de conservare şi consolidare care au condus la degradarea ireversibilă a complexului.
-
Un paradox al istoriei României. Curtea de Argeş, bijuteria judeţului nu se află în patrimoniul UNESCO!
Am vizitat relativ recent, anul trecut, în condiții pandemice, Curtea de Argeș și capodoperele sale. În ultimul deceniu îmi făcusem un obicei să intru din București pe autostradă și să ies în superba Curte de Argeș.
A fost prima vizită pe care am făcut-o în fosta cetate de scaun a Țării Românești după ce Majestatea Sa Regele Mihai I al României a trecut pragul acestei lumi. Dar nu scopul turistic e relevant. Latura turistică e fără putință de tăgadă, sigur, cu respectarea restricțiilor în vigoare, Curtea de Argeș era un adevărat magnet turistic.
Ce m-a surprins a fost să aflu că Mănăstirea Curtea de Argeș, locul unde legenda spune că Manole a zidit-o pe Ana și unde își dorm somnul de veci marii regi și regine ai României, cei care au făurit statul modern român, nu se află în patrimoniul UNESCO. Acest lucru ar fi nu doar o confirmare a valorii istorice ci și, așa cum vom vedea, și un avantaj turistic și implicit economic pe toate palierele.