Pasajul de la Piata Presei Libere
http://www.100construct.ro/
Featured

Piaţa Presei Libere se schimbă radical. OAR se opune

Primăria Capitalei va construi în Pieţa Presei Libere pasaje rutiere subterane, pasaje pietonale, iar în centru va amenaja o "curte de lumină descoperită", scrie B365.ro.

"Zona centrală a pasajului pietonal nu va fi acoperită. În pasaj vor fi plantaţi copaci şi spaţiu verde. Va fi o zonă de relaxare cu bănci şi spaţiu verde, dar mai jos, sub nivelul străzii. Nici în laterale pasajul nu va fi acoperit decât parţial, iar multe zone vor rămâne neacoperite, sub cerul liber", a explicat pentru B365.ro, Dorin Ștefan, arhitectul care a realizat proiectul Pasajului de la Piaţa Presei Libere.

În zona pieţei, pasajul pietonal va fi construit deasupra celui rutier.

Clădiri cu valoare istorică, demolate în week-end

Demolare Christian Tell 16, 16A, 18. Foto: HotNewsModa demolărilor de week-end continuă, două clădiri construite în 1895 și una în 1920 de pe str. Christian Tell, zona Piata Amzei, fiind demolate week-end-ul trecut, scrie HotNews.

Din cea mai valoroasă clădire a rămas doar un perete și rândul de camere din spatele acestuia. Beneficiarul este firma Romtal Invest, iar firma de arhitectură care face proiectul de demolare este Imoplan.

Potrivit unui studiu istoric făcut de Ordinul Arhitecților București, clădirile aveau o valoare excepțională și ar fi trebuit să capete statutul de monument istoric.

Featured

Dezastre urbanistice în București

Armenească. Foto: www.sospatrimoniu.roBlocuri-turn cu zeci de etaje, în zone cu locuințe de maximum un etaj, clădiri de patrimoniu demolate pe şest de proprietari, doar pentru că valoarea terenurilor de sub ele e mai mare decât valoarea istorică.

Planuri de urbanism care încalcă flagrant prevederile generale urbanistice ale oraşului, aprobate de primari şi de consilierii municipali, retrocedarea unor suprafeţe mari din parcuri, pe care noii proprietari se grăbesc să le betoneze.

Toate acestea arată dezastrul urbanistic din Capitală.

Armeneasca
SOS Patrimoniu

Dezastre urbanistice în București

Blocuri-turn cu zeci de etaje, în zone cu locuințe de maximum un etaj, clădiri de patrimoniu demolate pe şest de proprietari, doar pentru că valoarea terenurilor de sub ele e mai mare decât valoarea istorică.

Planuri de urbanism care încalcă flagrant prevederile generale urbanistice ale oraşului, aprobate de primari şi de consilierii municipali, retrocedarea unor suprafeţe mari din parcuri, pe care noii proprietari se grăbesc să le betoneze.

Toate acestea arată dezastrul urbanistic din Capitală.

Fabrica Luther.
Foto: www.sospatrimoniu.ro

Fabrica de bere Grivița-Luther (Galerie FOTO)

În 1869, Principatele Române Unite aveau deja un nou domnitor, în persoana lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care îl înlocuise cu trei ani înainte pe Alexandru Ioan I (Cuza).

În capătul Podului de Pământ (actuală Calea Plevnei), Erhard Luther, prieten protestant al Domnitorului şi afacerist din Imperiul German, avea să ridice primele clădiri ale fabricii române de bere care îi purta numele.

După 1881 şi ridicarea României la Rang de Regat, Erhard Luther a primit de la M. S. Regele Carol I, pentru fabrica pe care o administra, titlul de "Furnizor al Curţii Regale a României".

La nivelul anilor 1870-1890, fabrica era lider de piață. Pe poziția secundă se afla Fabrica de Bere „Oppler” (ulterior GIB), tot de origine germană.

Politici de Cookie

Sospatrimoniu.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Navigând în continuare vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor.

Detalii