Halele Centrale Obor.
Foto: www.wikipedia.org(Alexandru Ene)
Featured

Halele Centrale Obor (Galerie FOTO)

Situată la intersecția inelului de circulație principal cu una dintre principalele artere tradiționale de acces în oraș și în apropierea zonei feroviare Obor de care inițial a fost legată printr-o șină de cale ferată, într-un loc cu valențe culturale variate: ultimul amplasament al Târgului Moșilor - eveniment comemorativ, comercial, de loisire și locul oborului, hala a devenit cu ușurință un reper important în viața bucureștenilor.

Proiectul din 1937 este o demostrație a modului în care Horia Creangă, primul dintre cei patru nepoţi ai lui Ion Creangă, a știut să integreze, într-un program nou pentru România, prin complexitatea lui, toate cerințele funcționale moderne și noutățile tehnice de ultimă oră. Inițial terenul destinat complexului comercial avea 15 ha.

La jumatatea secolului trecut, Halele Obor erau cele mai moderne din Europa.

Featured

Palatul și fabrica de bere Bragadiru (Galerie FOTO)

Ruinele fostei Fabrici de Bere Rahova. FOTO: www.sospatrimoniu.roDumitru Marinescu Bragadiru fondează fabrica de bere Bragadiru la 1882. În perioada 1882 –1911 pe terenul de cca 10 hectare sunt ridicate majoritatea clădirilor fabricii – spații de producție, dar și locuințe pentru angajați și spații de loisir. 

Fabrica era concurentul român al celor două fabrici nemțesti deja existente - cea a germanului Erharld Luther și cea a lui Carol H. Oppler făcută în 1870.

Din cele 10 hectare de pământ, antreprenorul a donat 2 hectare primăriei pentru construirea bulevardului Coşbuc. 

Ruinele fostei Fabrici de Bere Rahova.
FOTO: www.sospatrimoniu.ro

Palatul și fabrica de bere Bragadiru (Galerie FOTO)

Dumitru Marinescu Bragadiru fondează fabrica de bere Bragadiru la 1882. În perioada 1882 –1911 pe terenul de cca 10 hectare sunt ridicate majoritatea clădirilor fabricii – spații de producție, dar și locuințe pentru angajați și spații de loisir. 

Fabrica era concurentul român al celor două fabrici nemțesti deja existente - cea a germanului Erharld Luther și cea a lui Carol H. Oppler făcută în 1870.

Din cele 10 hectare de pământ, antreprenorul a donat 2 hectare primăriei pentru construirea bulevardului Coşbuc. 

Patrimoniul industrial al Capitalei, lăsat la mila timpului

Fabrica de bere Grozavesti. Foto: www.sospatrimoniu.roPatrimoniul industrial al Capitalei, una dintre cele mai mari resurse urbane ale oraşului, mărturie a evoluţiei statului român modern, continuă să dispară sub ochii nepăsători ai autorităţilor şi ai comunităţii, scrie Adevărul în ediția electronică.

Ignorată de municipalitate şi vânată acerb de investitorii imobiliari pentru valoarea terenului, soarta acestor clădiri cu o valoare istorică incontestabilă ajunge să depindă de “hărnicia” hoţilor de fier vechi sau a oamenilor străzii.

În această secțiune a site-ului nostru vom încerca să prezentăm câteva dintre monumentele care aparțin patrimoniului industrial din București.

Patrimoniul industrial al Capitalei, lăsat la mila timpului

Fabrica de bere Grozavesti. Foto: www.sospatrimoniu.roPatrimoniul industrial al Capitalei, una dintre cele mai mari resurse urbane ale oraşului, mărturie a evoluţiei statului român modern, continuă să dispară sub ochii nepăsători ai autorităţilor şi ai comunităţii, scrie Adevărul în ediția electronică.

Ignorată de municipalitate şi vânată acerb de investitorii imobiliari pentru valoarea terenului, soarta acestor clădiri cu o valoare istorică incontestabilă ajunge să depindă de “hărnicia” hoţilor de fier vechi sau a oamenilor străzii.

În această secțiune a site-ului nostru vom încerca să prezentăm câteva dintre monumentele care aparțin patrimoniului industrial din București.

Politici de Cookie

Sospatrimoniu.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Navigând în continuare vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor.

Detalii