istoric

• Biserică-monument istoric, distrusă de preot

  O biserică monument istoric din Dolj este distrusă chiar de preotul care slujește acolo. Duhovnicul s-a apucat să renoveze clădirea construită la începutul anilor 1800, însă fără a avea vreun aviz sau autorizație de la Ministerul Culturii, precizează Digi24. 

  O soarta asemănătoare a avut și Biserica Sfinții Voivozi Ceplenița unde părintele a distrus trei dintre stâlpii construiţi în 1802 când a încercat să ridice o casă parohială mai mare în curtea lăcaşului de cult

• Clădiri cu valoare istorică, demolate în week-end

  Moda demolărilor de week-end continuă, două clădiri construite în 1895 și una în 1920 de pe str. Christian Tell, zona Piata Amzei, fiind demolate week-end-ul trecut, scrie HotNews.
  
  Din cea mai valoroasă clădire a rămas doar un perete și rândul de camere din spatele acestuia. Beneficiarul este firma Romtal Invest, iar firma de arhitectură care face proiectul de demolare este Imoplan.
  
  Potrivit unui studiu istoric făcut de Ordinul Arhitecților București, clădirile aveau o valoare excepțională și ar fi trebuit să capete statutul de monument istoric.

• Complexul Palas îngroapă la propriu Palatul Culturii din Iaşi

  Palatul Culturii din Iaşi, monument istoric şi cultural de rezonanţă pentru capitala Moldovei, se află într-un pericol real, determinat de construcţiile ilegale din complexul Palas, ridicate în imediata vecinătate a palatului inaugurat de regele Ferdinand în 1927.  

• Cum se distruge un monument istoric
  
  În urmă cu zece ani, faimoasa clădire monument istoric aflată la intersecția bd. Lascăr Catargiu cu strada Visarion nr. 8, construită după planurile arhitectului Ion D. Berindei, era întreagă, chiar bine întreținută. 
   
  Din 2001 imobilul a fost lăsat în paragină. În 2007, tâmplăria a fost scoasă, iar ornamentele de pe fațadă au început să se degradeze, informează HotNews. 
   
  În 2008, proprietarii au încercat să o demoleze, dar autoritățile au intervenit și au oprit lucrările care se desfășurau ilegal. După acest episod, casa a rămas fără acoperiș, însă fațada a scăpat întreagă.
   
• Cum se distruge un monument istoric?

  Comisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.
  
  "Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.
  
  Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.
  
  "Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.

• Cum se distruge un monument istoric?

  Comisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.
  
  "Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.
  
  Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.
  
  "Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.

• Cum sunt distruse cartierele istorice ale Capitalei?

  De mai bine de un an, locuitorii din Cartierul Mântuleasa se opun cu vehemenţă construirii unui bloc de 25 de metri pe locul fostei școli a scriitorului Mircea Eliade. 

  Oamenii acuză că proiectul încalcă legile în vigoare și le afectează calitatea vieții. Pe de altă parte, Primăria, care a dat toate avizele pentru ridicarea blocului, spune că nu a găsit o întrebuințare mai bună pentru teren, deși oamenii au cerut în mod repetat construirea unei alte școli, scrie România Liberă. 

• Devine Palatul Știrbei mall?!

  Organizațiile neguvernamentale reclamă faptul că Primăria Capitalei (prin Comisia Monumentelor Istorice) a dat o aprobare ilegală pentru un bloc înalt de 40 de metri care s-ar putea construi în curtea Palatului Știrbei și îi cer ministrului culturii, Kelemen Hunor, să respingă proiectul, informează siteul stirileprotv.ro.

  Proiectul a fost avizat, deși în zonă clădirile trebuie să aibă cel mult 22 de metri, susțin ONG-urile care militează pentru salvarea clădirilor istorice din București. 

  Clădirea ar urma să cuprindă apartamente de lux şi 5.000 de metri pătraţi de galerii comerciale. 

• Filaret, prima gară de cale ferată din București(Galerie FOTO)

  Construcția liniei Filaret-Giurgiu a fost concesionată la 13 septembrie 1865 societății engleze J.T. Barkley J. Staniforth. 
  
  Lucrările la terasament au început în anul 1867. În 1868 au sosit în portul Giurgiu primele două locomotive, iar în 1869 a fost construită gara Filaret.

  În ziua 7 septembrie 1869, din gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat în faţa tuturor supuşilor săi: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.

• Foișorul de foc (Galerie FOTO)

  Construit în anii 1891-1892, după planurile arhitectului George Mandrea, pentru supravegherea și anunțarea apariției incendiilor în București, dar și pentru intervenții, dispunând inițial de un important rezervor de apă și de pompe de incendiu.
  
  Într-o primă variantă a proiectului clădirea avea un aspect mai greoi cu ziduri masive pentru susținerea greutății rezervorului de apă de cca 720 m.c.
  
  În versiunea realizată arhitectul a operat subțierea pereților rezultând 16 pilastri adosați care preiau sarcina rezervorului.

• Hala Matache rămâne pe amplasamentul actual

  Reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Ministerului Dezvoltării au hotărât, după dezbaterea publică din 15 iulie, referitor la diametrala Berzei-Buzeşti, implementarea unor soluţii pentru protecţia monumentelor istorice şi valorilor de patrimoniu din zonă, precizează Evenimentul Zilei.

  Platforma pentru București a obținut păstrarea Halei Matache pe locul ei și angajamentul Primăriei pentru regenerarea urbană a cartierului.
   
  ”Suntem convinși că zona Berzei- Buzești și întregul București vor avea de câștigat pe termen lung, prin crearea unei zone comerciale viabile, atractive, apte și pentru locuire și pentru afaceri, în condiții moderne”, au precizat, pentru EVZ, reprezentanții ONG-urilor care au participat la discuții.

  Într-un comunicat de la Primărie se arată că s-a decis, în cazul Halei Matache, păstrarea amplasamentului actual, "fiind dispuse măsuri de conservare şi punere în siguranţă până la demararea unui proces de restaurare a monumentului istoric".

• Hala Matache rămâne pe amplasamentul actual

  Reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Ministerului Dezvoltării au hotărât, după dezbaterea publică din 15 iulie, referitor la diametrala Berzei-Buzeşti, implementarea unor soluţii pentru protecţia monumentelor istorice şi valorilor de patrimoniu din zonă, precizează Evenimentul Zilei.

  Platforma pentru București a obținut păstrarea Halei Matache pe locul ei și angajamentul Primăriei pentru regenerarea urbană a cartierului.
   
  ”Suntem convinși că zona Berzei- Buzești și întregul București vor avea de câștigat pe termen lung, prin crearea unei zone comerciale viabile, atractive, apte și pentru locuire și pentru afaceri, în condiții moderne”, au precizat, pentru EVZ, reprezentanții ONG-urilor care au participat la discuții.

  Într-un comunicat de la Primărie se arată că s-a decis, în cazul Halei Matache, păstrarea amplasamentului actual, "fiind dispuse măsuri de conservare şi punere în siguranţă până la demararea unui proces de restaurare a monumentului istoric".

• Mall de cinci etaje langă Palatul Știrbey
  Ministerul Culturii a dat undă verde proiectului imobiliar de la Palatul Știrbey de pe Calea Victoriei din Capitală. Acesta prevede construirea unui bloc de 34 de metri înălțime la doar câțiva metri de palat care este monument istoric și dublu ca înălțime față de acesta, precizează HotNews. 
   
  În plus, proiectul prevede construirea unui mall cu cinci etaje plus patru nivele de parcare subterană.
   
  Palatul Știrbey va fi restaurat și funcționalizat. Proiectul a fost criticat în nenumărate rânduri de arhitecți și societatea civilă fiind considerat prea masiv pentru zona respectivă.
   
• Mănăstirea Suceviţa

  Mănăstirea Suceviţa încheie suita mănăstirilor din nordul Moldovei ridicate în veacurile XV-XVI, deosebindu-se de acestea prin faptul că reprezintă rezultatul unei sume de ctitori – familia Movileştilor, şi nu a unuia singur cum se întâmplă în celelalte cazuri.  

  Datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea, mănăstirea Suceviţa reprezintă un monument istoric de seamă al României. Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 2010.

• Metoda de valorificare a Centrului istoric Bucureşti: demolarea monumentelor istorice

  Acum, cazul Lipscani 30-34.

  Nu a trecut mult de la demolarea ilegală a monumentului istoric Fundaţiile Academiei domneşti de la Sf. Sava, dar a trecut suficient timp pentru ca demolatorii să înţeleagă că nu vor fi traşi la răspundere.
  
  Legea Monumentelor Istorice rămâne pe mai departe un text neputincios, un eufemism jalnic, necesar poate de ochii "Europei".
  
  Problema responsabilităţii e perimată.
  
  Respectul organismelor statului care au misiunea de a ocroti patrimoniul se reduce, cum au afirmat în presă diverşi funcţionari "de bine", la punerea în practică a principiului aud, văd, dar tac.
  
  Cazul Sf. Sava, ca şi altele, s-a rezolvat simplu, eficient, cu buldozerul.
  
  În prealabil s-au găsit, fireşte, specialiştii necesari, comisiile antrenate în exersarea aceluiaşi audi, vidi, sile!

• Monument istoric cu o vechime de peste 100 de ani, demolat pe ascuns de Primăria Capitalei
  Primăria Capitalei continuă trendul demolărilor de weekend inițiat de rechinii imobiliari. 
   
  Sâmbătă noapte, municipalitatea a demolat o clădire monument istoric din Piața Haralambie Botescu nr. 18 (zona Gării de Nord), asta după ce în această primăvară a demolat tot pe furiș Hala Matache, un alt monument istoric, scriu cei de la Hotnews. 

  Casa din Piața Haralambie Botescu nr.18 a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil eclectic și avea elemente decorative de influență orientală. Primaria a demolat-o pentru a continua lucrările la Diametrala Buzești-Berzei-Uranus. 

  Demolarea a început în jurul orei șase seara și s-a terminat spre miezul nopții.
• Monument istoric, pericol public

  Clădirea Filarmonicii din Oradea a ajuns să fie un pericol public în loc să fie o clădire-monument istoric.

  Din fațada clădiri se desprind, aproape zilnic, bucăţi mari de tencuială. Clădirea nu poate fi reabilitată până când Consiliul Judeţean Bihor şi Episcopia Romano-Catolică nu încheie disputa de proprietate asupra imobilului, precizează Digi24.

  Litigiul dintre cele două părți durează de peste 13 ani.

• Monumente istorice lăsate în paragină

  Au fost cândva locul în care s-a scris istoria. Astăzi sunt ruine. Mai mult, un pericol pentru trecători. Monumentele istorice se prăbuşesc fără ca autorităţile locale să facă ceva. Tencuiala cade, ţiglele zboară, iar cărămizile sunt furate una câte una.

• Monumente istorice uitate de autorităţi

  Palate, muzee, case şi alte clădiri-simbol sunt lăsate pradă timpului. Autorităţile nu intervin nici măcar atunci când clădirile aparţin statului. Explicaţia este mereu aceeaşi: nu sunt bani. Aşa că, în unele cazuri, se caută oameni de afaceri dispuşi să ajute la reabilitare, se arată într-o campanie efectuată de cei de la Digi24.

• Oare cât o fi costat?

  Biserica "Sf. Ecaterina", un monument istoric din Capitală, deserveşte ca paraclis al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian". 

  Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivasco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583). 

  Într-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit că "cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic". 

  Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menţiune documentară este din 5 iulie 1589. 

  După zidire a funcţionat ca metoc al Mănăstirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai. 

  După retragerea trupelor turceşti ale lui Sinan-pasa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcaşului. 

  La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat şi avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia ca Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti). 

  Biserica este arsă de oştile lui Gabriel Bathory în 1611 şi este din nou reparată de urmaşii ctitorilor. 

• Ori la bal, ori la spital

  Celebrul Han al Lahovarilor din comuna Baloteşti, monument istoric, defel, a ajuns obiectul secreţiilor de inspiraţie ale primăriei locale. 

  Cum ar veni, într-o zi cu soare s-au aşezat la sfat cavalerii mesei rotunde de administraţie şi şi-au spus, "Domne, hanul ăsta nu mai vinde, dar poate vindeca". 

• Reabilitarea centrului istoric al Craiovei, aproape de final

  Craiova este un exemplu pozitiv de conservare a centrului oraşului. 

  Proiectul ambiţios, care şi-a propus să recreeze atmosfera anilor 1900, este aproape de final. Rămâne doar problema faţadelor. 

  Autorităţile ridică însă din umeri pentru că proprietarii sunt cei care ar trebui să se ocupe de repararea acestora.

• Situaţia actuală a patrimoniului din București: un dezastru anunţat

  În perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice actualizate) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat, se arată într-un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului  "Platform for Bucharest - Stronger Voices", finanţat de CEE Trust

   

  În lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric.

   

  În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate.

• Slujba de înmormântare a Buzăului istoric, oficializată de preotul Cățoiu

  Încă din 2011, monumentele istorice buzoiene sunt distruse, neglijate ori pur şi simplu lăsate în paragină, totul cu acordul şi participarea şefului Direcţiei de Cultură Buzău, păstorită de protejatul Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, preotul paroh Constantin Căţoi. 

• Turn de 25 de etaje lângă Hala Ford, pe Calea Floreasca

  Consiliul General al Municipiului București a aprobat, la sfârșitul lunii aprilie, construirea a patru turnuri, pe Calea Floreasca, lângă hala Ford, monument istoric.
  
  Cea mai înaltă clădire va avea 25 de etaje, urmată de o clădire de 20 de etaje și două de 15.
  
  Hala Ford va fi restaurată, iar în interiorul ei va funcționa un centru comercial cu dotări publice.

  Turnul de 25 de etaje va adăposti birouri, iar celelalte trei clădiri, locuințe.