SOS Patrimoniu

Clădirea impunătoare a fost construită în perioada anilor 1910 - 1932, de către arhitectul Statie Ciortan, un reprezentant al stilului neoromânesc în primele decenii ale secolului XX. Conacul a aparţinut boierului Ion Luca Niculescu, intrând, în anul 1926, în posesia inginerului Ion Bujoiu, apropiat al Regelui Carol al II-lea, profesor la Facultatea de Mine şi Metalurgie din cadrul Şcolii Politehnice din Bucureşti şi fost ministru al industriei şi comerţului. Imobilul este clasat drept monument istoric de interes local, valoarea patrimonială fiind afectată de starea de degradare, însă intervenţia rapidă a autorităţilor pentru preluarea acestuia ar putea reda strălucirea conacului. Actualul proprietar, stabilit în Germania, a pus imobilul în vânzare din 2015, pentru suma de 790.000 de euro.

Vineri, 11 Noiembrie 2022 14:27

Conacul Toma Cantacuzino - aproape de salvare?

Conacul Toma Cantacuzino din Breaza, cunoscut şi sub denumirea de Castelul Brâncoveanu, este un monument istoric aflat în stare avansată de degradare. După anii ‘90, imobilul a făcut obiectul mai multor litigii în instanţă. În prezent, autorităţile locale promit că-l vor salva prin accesarea unui credit, astfel încât să-l poată cumpăra de la proprietar.

Edificiul este unicat în zonă prin stilul arhitectural, iar o contribuţie esenţială pentru construirea sa a avut-o Paul Gottereau, cel care a proiectat şi o parte din Palatul Regal de pe Calea Victoriei. De asemenea, în spatele conacului se află un parc dendrologic format din arbori cu prezenţă rară în România (arbori seculari, fagul canadian, stejarul auriu).

Clădirea amplasată în zona centrală a municipiului Constanţa este construită în stil neoromânesc, după planurile lui Anghel Saligny, unul dintre fondatorii ingineriei româneşti. Starea de degradare a vilei avansează, imobilul fiind abandonat atât de proprietar, cât şi de autorităţi.

Imobilul - monument istoric - se află într-o stare precară, valoarea patrimonială a acestuia degradându-se ca urmare a lipsei unor măsuri concrete de conservare şi reabilitare din partea oficialilor.

Conacul a fost construit la începutul secolului al XIX-lea de către familia Gigurtu, ai cărei membri au fost importanţi politicieni în perioada interbelică.

Culele sunt printre puţinele construcţii rurale care au rezistat sute de ani. De altfel, acest tip de construcţii este răspândit în înreg spaţiul balcanic.

Judeţul Gorj se poate mândri cu un număr mare de cule, construite ca fortăreţe în faţa jafurilor iniţiate de turci. Un exemplu remarcabil este Cula Crăsnaru, monument istoric, înregistrat sub codul LMI-GJ-II-A-09390. În prezent, aceasta se află în stare de degradare, fiind abandonată de proprietari şi ignorată de autorităţile locale.

Clădirea impozantă, construită la începutul secolului XX şi realizată în stil eclectic după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, a aparţinut familiei avocatului şi senatorului Vladimir Athanasovici, una dintre cele mai distinse şi reprezentative familii ale epocii. Reşedinta elegantă, situată pe strada Batiştei nr. 39 din Capitală, păstrează elemente decorative impresionante, plafoane casetate în saloanele de la parter, vitralii şi stucaturi, precum şi o scară monumentală. În prezent, imobilul aflat pe lista monumntelor istorice este pus în vânzare pentru suma de 3,5 milioane de euro. Starea bună de conservare a monumentului istoric, precum şi poziţionarea sa, constituie argumente în favoarea preluării de către autorităţi şi creşterii valorii patrimoniale.

Imobilul - reşedinţa personală a arhitectului Paul Gottereau, proiectantul unor clădiri-simbol din Capitală, se află într-o stare precară din cauza lipsei unor măsuri de conservare şi a unor acţiuni din partea autorităţilor. Casa a fost locuită de politicianul Constantin C. Arion şi fiul său vitreg Edmond van Saanen Algi, arhitect cu o contribuţie deosebită la realizarea unor impresionante clădiri din Bucureşti. Intervenţia autorităţilor pentru preluarea imobilului şi restaurarea acestuia ar putea deveni un bun exemplu de reconversie funcţională a unui spaţiu abandonat, având în vedere amplasarea în zona centrală şi turistică a Capitalei.

Conacul D. D. Maican, monument istoric (BZ-II-m-B-02490) din comuna Gura Teghii, judeţul Buzău, se află în stare de degradare ca urmare a lipsei lucrărilor de consolidare/ reabilitare. Monumentul se află în proprietatea Academiei Române, care nu s-a arătat interesată de salvarea acestuia.

Cea mai valoroasă operă a sculptorilor Karl şi Frederic Storck şi a pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck din România, se regăseşte în acest monument, unicat în ţara noastră, ce conţine reperele reunite ale operei celor trei artişti şi care se remarcă prin arhitectura originală a casei.

Imobilul reprezintă un simbol al emancipării femeii din România, Cecilia Cuţescu-Storck punând bazele unor asociaţii ce promovau talente feminine ale ţării, marginalizate la vremea respectivă de critica sexistă. Artista a fost prima femeie profesor universitar în învăţământulde artă din Europa.

Inclus pe lista monumentelor istorice, starea de degradare a imobilului avansează, valoarea patrimonială fiind pusă în pericol de nivelul redus de implicare din partea autorităţilor, respectiv de neasumarea responsabilităţii pentru restaurarea/ reamenajarea fără a altera creaţiile, obiectele de artă şi monumentul istoric.

Situat în Piteşti, judeţul Argeş, Hanul Gabroveni este reprezentativ pentru această zonă. În 2004, a fost declarat monument istoric (cod AG-II-m-B-13436), iar lipsa investiţiilor în consolidarea clădirii a dus la degradarea acestei bijuterii arhitecturale. În prezent, hanul se află în proprietate privată, iar deţinătorii şi-au exprimat de-a lungul timpului intenţia de a-l vinde, însă nu au găsit cumpărători. Oficialii locali au explicat lipsa de interes pentru achiziţionarea clădirii istorice ca urmare a resurselor financiare insuficiente.

Pagina 1 din 6