Clădirea impozantă, construită la începutul secolului XX şi realizată în stil eclectic după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, a aparţinut familiei avocatului şi senatorului Vladimir Athanasovici, una dintre cele mai distinse şi reprezentative familii ale epocii. Reşedinta elegantă, situată pe strada Batiştei nr. 39 din Capitală, păstrează elemente decorative impresionante, plafoane casetate în saloanele de la parter, vitralii şi stucaturi, precum şi o scară monumentală. În prezent, imobilul aflat pe lista monumntelor istorice este pus în vânzare pentru suma de 3,5 milioane de euro. Starea bună de conservare a monumentului istoric, precum şi poziţionarea sa, constituie argumente în favoarea preluării de către autorităţi şi creşterii valorii patrimoniale.

Imobilul - reşedinţa personală a arhitectului Paul Gottereau, proiectantul unor clădiri-simbol din Capitală, se află într-o stare precară din cauza lipsei unor măsuri de conservare şi a unor acţiuni din partea autorităţilor. Casa a fost locuită de politicianul Constantin C. Arion şi fiul său vitreg Edmond van Saanen Algi, arhitect cu o contribuţie deosebită la realizarea unor impresionante clădiri din Bucureşti. Intervenţia autorităţilor pentru preluarea imobilului şi restaurarea acestuia ar putea deveni un bun exemplu de reconversie funcţională a unui spaţiu abandonat, având în vedere amplasarea în zona centrală şi turistică a Capitalei.

Cea mai valoroasă operă a sculptorilor Karl şi Frederic Storck şi a pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck din România, se regăseşte în acest monument, unicat în ţara noastră, ce conţine reperele reunite ale operei celor trei artişti şi care se remarcă prin arhitectura originală a casei.

Imobilul reprezintă un simbol al emancipării femeii din România, Cecilia Cuţescu-Storck punând bazele unor asociaţii ce promovau talente feminine ale ţării, marginalizate la vremea respectivă de critica sexistă. Artista a fost prima femeie profesor universitar în învăţământulde artă din Europa.

Inclus pe lista monumentelor istorice, starea de degradare a imobilului avansează, valoarea patrimonială fiind pusă în pericol de nivelul redus de implicare din partea autorităţilor, respectiv de neasumarea responsabilităţii pentru restaurarea/ reamenajarea fără a altera creaţiile, obiectele de artă şi monumentul istoric.

Casa Nicolae Petraşcu, monument istoric, situată în Bucureşti (Piaţa Romană, nr. 1), se află într-o avansată stare de degradare, deşi a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice, cod B-II-m-B-19577.

În prezent, această clădire se află în proprietate privată. 

Potrivit declaraţiilor primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, din data de 17.08.2022, oficialii locali au luat hotărârea să iniţieze procedura de expropriere pentru acest imobil, pentru cauză de utilitate publică. La data de 16.08.2022, Clotilde Armand anunţase pe pagina sa de Facebook faptul că proprietarii clădirii au fost somaţi să reabiliteze imobilul în decurs de 6 luni, conform articolului 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/ 2020, în caz contrar riscând o majorare a impozitului cu până la 500%.

Casa Micescu se află în Bucureşti, la intrarea în Parcul Cişmigiu. Imobilul, construit în stilul neo-românesc, a aparţinut juristului Istrate Micescu, fost ministru de externe şi de justiţie. Construită în anul  1911, clădirea a dobândit un caracter impozant în anii ‘30, în urma modificărilor aduse de arhitectul Edmond van Saanen Algi (co-autor al proiectului Palatului Telefoanelor din Bucureşti). În casa Micescu, se afla cea mai mare bibliotecă personală din Capitală, decorul interior fiind realizat de renumitul arhitect Daniel Renard, cel care a proiectat Cazinoul din Constanţa.

Aflată în proprietate privată din anul 2014, clădirea are o valoarea patrimonială importantă ce poate fi salvată prin implicarea autorităţilor în scopul restaurării (având în vedere faptul că starea de degradare nu este foarte avansată) şi al protejării, prin includerea în lista monumentelor de patrimoniu. 

Hotelul Concordia din Bucureşti este un monument istoric de importanţă naţională, fiind locul în care, în 24 ianuarie 1859, a fost pecetluită Unirea Moldovei cu Ţara Românească. Hotelul „Micii Uniri” a fost coroana Bucureştiului, prezentat drept „cel mai european hotel” al acelor vremuri datorită restaurantului cu bucătărie occidentală şi a cafenelei, frecventate de scriitori de renume, printre care Lev Tolstoi.

Simbol al naşterii României, Hotel Concordia se află pe lista monumentelor de patrimoniu, însă starea avansată de degradare reflectă imaginea respectului autorităţilor actuale faţă de făuritorii ţării. Aflată în proprietate privată, clădirea a fost ignorată de autorităţi (Ministerul Culturii şi Primăria Capitalei), devenind o ruină.

Așezămintele Ion I. C. Brătianu din strada Biserica Amzei din București vor fi restaurate și reintegrate în circuitul public cultural al Bucureștiului. Restaurarea se va face cu bani europeni.

Imobilul se află în prezent într-o stare avansată de degradare, întrucât nu au mai fost făcute reparaţii, iar expertiza tehnică realizată relevă faptul că structura de rezistenţă este în pragul prăbuşirii parţiale sau totale. Odată cu trecerea timpului şi ca urmare a lipsei unei întreţineri minimale, a acţiunii intemperiilor, a deteriorărilor de natură mecanică, au apărut degradări de profunzime.

Trei case construite acum mai bine de o sută de ani au fost demolate in luna decembrie 2021, deși autorizația pentru această faptă nu avea aprobarea Primariei Municipiului București, arată un articol al celor de la B365.ro.

La fața locului a venit însuși Primarul General Nicușor Dan, însă apariția sa fizică nu a avut niciun efect.

Pagina 1 din 5