Fabrica Luther a început să își piardă cotă de piaţă odată cu ascensiunea afacerii lui Dumitru Bragadiru, care îşi deschisese o fabrică în Rahova.

Astfel, la schimbarea secolului din XIX în XX, cei doi competitori germani fuseseră întrecuţi de Bragadiru, din punct de vedere al volumelor de producţie şi al nivelului tehnologic.

Dumitru Bragadiru avea să preia și titlul de "Furnizor al Curţii Regale".

În 1905 fabrica este vândută de Sophia Luther fraţilor Czell din Braşov.

Fabrica îşi păstrează profilul şi este modernizată continuu, fiind una dintre cele mai importante industrii din Capitală.

În 1916 se transformă în societate pe acţiuni, în 1928 ocupa primul loc în industria românească de profil, la concurenţă cu fabrica Bragadiru, iar în 1948 este naţionalizată moment în care ia şi numele de "Griviţa".

În anii 70 se lansează marca populară "Gambrinus".

După 1989 este privatizată, azi fiind în proprietatea Heineken România.

Se păstrează clădiri din toate etapele de construcţie ale fabricii.

În urma unui studiu istoric întocmit de Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti au fost stabilite datarea şi valorile clădirilor păstrate.

Heineken România a solicitat declasarea ansamblului în urma sistării activităţii de producţie.

Din păcate utilajele au fost casate, demontate şi topite înainte ca autorităţile să poată interveni.

Cererea de declasare a imobilelor a fost respinsă parţial, în Lista Monumentelor Istorice fiind păstrat ansamblul fabricii cu corpurile considerate valoroase Mălţăria- F, corp impunător cu arhitectură Art Deco la strada Fluviului, Orzăria – N, corp impunător cu arhitectură eclectică/Art Deco în interiorul incintei (ambele importante pentru silueta specifică a ansamblului) şi două corpuri de birouri - M şi L către strada Fluviului.

În cursul lucrărilor de construcţie a ppodului rutier de la Basarab au fost demolate cele două corpuri de intrare, probabil datând de la începutulrile fabricii.

Heineken România a acţionat în judecată Ministerul Culturii Cultelor şi Patrimoniului Cultural pentru respingerea cererii de declasare. Procesul este în curs.

Starea de conservare a componentelor păstrate ale ansamblului este precară. Unele dintre ele au fost devastate şi văduvite de elementele metalice.

Pasarela metalică celeagă Mălţăria de Orzărie se păstrează încă, fiind singurul exemplu de acest tip conservat în Bucureşti.

Corpurile clasate sunt în conservare. Paza ansamblului este relativă, degradări semnificative putând fi observate la intervale de timp relativ scurte.

În prezent, din fabrica renumită de altă dată au rămas doar bucăţi din vechiul zid şi clădiri abandonate cu geamurile sparte.

Sursă text: www.industrial-heritage.ro

Galerie foto: Fabrica Grivița-Luther.

• Fabrica Luther Fabrica Luther
• Fabrica Luther Fabrica Luther
• Fabrica Luther Fabrica Luther
• Fabrica Luther Fabrica Luther
• Fabrica Luther Fabrica Luther
• Fabrica Luther Fabrica Luther
• Fabrica Luther Fabrica Luther
• Fabrica Luther Fabrica Luther
• Fabrica Luther Fabrica Luther
• Fabrica Luther Fabrica Luther
• Fabrica Luther Fabrica Luther
•