Patrimoniu UNESCO

Luni, 18 Iulie 2022 13:42

“Casa 324”, monument istoric, înregistrat pe Lista Monumentelor Istorice sub codul AB-II-m-B-00280, se află în curs de reabilitare. Acesta face parte din Peisajul Minier Istoric Roşia Montană,...

Vineri, 24 Iunie 2022 14:02

Pentru tine    În mine zace pământ românesc, Oriunde mă aflu, emoţii trezesc, Am pâine şi sare cuprinse-n broderie Pe guler port timpul ţesut cu mândrie.  

Monumente in tara

01 Noiembrie 2024

În localitatea Brăila se află Moara Violatos, clădire care cândva simboliza avandarga industrială a României. A fost construită în 1896 fiind certificată, la acea vreme, drept cea mai modernă moară...

20 Septembrie 2024

Situat pe malul Mării Negre, Palatul Regal din Mamaia este un simbol al vremurilor de altădată, când opulența și eleganța defineau litoralul românesc. Construit la începutul secolului al XX-lea...

12 Septembrie 2024

Situat în localitatea Tăcuța din județul Vaslui, Conacul Sturdza reprezintă un exemplu de patrimoniu istoric și arhitectural lăsat pradă uitării. Deși cândva impunător, astăzi conacul este într-o...

Ministerul Culturii

  • Bibliotecă Națională a României, probleme fără sfârșit! Bibliotecă Națională a României

    Biblioteca Națională a României, una din instituțiile pe care România le vrea emblematice pentru întreg domeniul cultural, continuă să fie grav afectată de un sentiment de nepăsare și de o lipsă de responsabilitate, aspecte ce pot avea repercusiuni asupra miilor de vizitatori care trec anual pragul bibliotecii.

    Problemele cu care s-a confruntat Biblioteca în ultimii ani nu mai reprezintă un secret pentru nimeni: de la lipsa acută a personalului de specialitate (biblioteca funcționează doar cu 30% din posturile din organigramă ocupate de experți), continuând cu lipsa unor mandate bazate pe planuri reale de management și perpetuarea unor interimate nesfârșite, precum și interzicerea accesului pentru consultarea lucrărilor de doctorat, subiectele despre Biblioteca Națională au ocupat, de-a lungul timpului, spații importante în segmentul media.

  • Castelul Pogany, neinteresant pentru Ministerul Culturii Castelul Pogany - Paclisa, Hunedoara.

    Ministerul Culturii si-a declinat interesul de a exercita dreptul de preemtiune al statului privind monumentul Castelul Pogany din Retezat, clasat in grupa A a Patrimoniului National, unul dintre putinele edificii baroce din Transilvania aflate inca in buna stare de conservare si functionare, scrie Mediafax, citat de Hotnews.

  • Celebra clădire de pe strada Visarion 8 a dispărut furată bucată cu bucată Visarion 8 - anul 2001

    Primăria Capitalei, Ministerul Culturii și Inspectoratul de Stat în Construcții au fost tot timpul spectatori și nu au luat nicio masură reală pentru protejarea clădirii de pe strada Visarion 8, construită în urma cu circa 100 de ani după planurile arhitectului Ion Berindei.

    În urmă cu câteva săptămâni proprietarii au demolat, fără autorizație, rămășițele casei.

  • CODUL PATRIMONIULUI CULTURAL, ŞANSA CULTURII ROMÂNEŞTI SAU EŞEC LEGISLATIV?

    În contextul în care, la nivel de societate, întreaga atenție este îndreptată către conflictul de la graniță și criza refugiaților ucraineni, un subiect sensibil pentru ceea ce poate însemna revoluționarea sistemului cultural și prezervarea istoriei naționale, mai ales în vreme de război, trece complet neobservat.

  • Complexul Palas îngroapă la propriu Palatul Culturii din Iaşi Palatul Culturii din Iași. Sursă foto: Agerpres.

    Palatul Culturii din Iaşi, monument istoric şi cultural de rezonanţă pentru capitala Moldovei, se află într-un pericol real, determinat de construcţiile ilegale din complexul Palas, ridicate în imediata vecinătate a palatului inaugurat de regele Ferdinand în 1927.  

  • Cum se distruge un monument istoric?

    Cetatea Dacică Sarmizegetusa RegiaComisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.

    "Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.

    Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.

    "Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.

  • Cum se distruge un monument istoric?

    Cetatea Dacică Sarmizegetusa RegiaComisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.

    "Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.

    Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.

    "Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.

  • DNA anchetează aprobarea construcției unui mall lângă Palatul Știrbei Plan construire mall langa Palatul Stirbei.

    Proiectul care prevede ridicarea unui complex multi-funcțional în spatele Palatului Știrbei, de pe Calea Victoriei, a ajuns în atenția Direcției Naționale Anticorupție.

    Procurorii au deschis o anchetă care vizează legalitatea declasării și demolării unor anexe ale palatului, dar și modul în care au fost emise avizele de construire de până acum. Sunt vizați mai mulți funcționari din cadrul Ministerului Culturii, dar și ai Primăriei Sectorului 1.

  • Fântâna Dunărea de la Universitate, modificată fără autorizaţie Fantana Dunarea de la Universitate.

    Autorităţile bucureştene s-au gândit că în centrul Capitalei mai există un loc frumos de care încă nu se atinseseră ca să-l strice şi au început treaba.

    Fără a sta mult pe gânduri, oficialii primăriei şi-au propus să înlocuiască Fântâna Dunărea de la Universitate cu una "săltătoare", însă aşa cum declară pentru Gândul arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, aceştia au uitat să solicite autorizarea pentru acest proiect în condiţiile în care au început deja lucrările.
     
    Lucrările destinate reamenajării Fântânii Dunărea, din Piaţa Universităţii, au demarat la începutul lunii cu acuzaţii de ilegalităţi şi abuzuri. 
     
    Timp de câteva zile, oponenţii proiectului - voluntari ai mai multor organizaţii non-guvernamentale - au păzit fântâna pentru a încerca să-i oprească pe trimişii primăriei - reprezentanţi ai firmei Tehnologica Radion şi ai Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti - să demoleze gardurile şi băncile din zonă. 
  • Guvernul a lansat subscripția publică pentru "Cumințenia Pâmântului" Cumintenia Pamantului.

    Guvenul României și Ministerul Culturii au lansat oficial joi campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brancuși "Cumințenia Pământului", campanie care se va derula până pe 30 septembrie cu scopul de a aduna suma de 6 milioane de euro necesară achiziționarii obiectului de artă. Campania se desfășoara sub titlul de "Brâncuşi e al meu. Eu donez“.

  • Mall de cinci etaje langă Palatul Știrbey Perspectiva Calea Victoriei.
    Ministerul Culturii a dat undă verde proiectului imobiliar de la Palatul Știrbey de pe Calea Victoriei din Capitală. Acesta prevede construirea unui bloc de 34 de metri înălțime la doar câțiva metri de palat care este monument istoric și dublu ca înălțime față de acesta, precizează HotNews
     
    În plus, proiectul prevede construirea unui mall cu cinci etaje plus patru nivele de parcare subterană.
     
    Palatul Știrbey va fi restaurat și funcționalizat. Proiectul a fost criticat în nenumărate rânduri de arhitecți și societatea civilă fiind considerat prea masiv pentru zona respectivă.
     
  • Moara lui Assan, victima intereselor imobiliare?

    Monument istoric ce datează din anul 1835, prima moară cu aburi din Capitală, Moara lui Assan este lasată de autorităţile responsabile să se deterioreze pe zi ce trece.

    După mai bine de 24 ore în care a ars în continuu pe 7 şi 8 iunie, incendiul de la monumentul "Moara lui Assan" a fost stins de autorităţi.

    Pompierii au intervenit cu un elicopter pentru a stinge incendiul de la Moara lui Assan.

    Purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Daniel Vasile, a precizat atunci că a fost pentru prima dată când instituţia a solicitat intervenţia unui elicopter pentru stingerea unui incendiu în Bucureşti.

  • Monumentul "Crucea Secolului", "mutat ilegal de Primăria Capitalei"

    Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) atrage atenţia asupra ilegalităţii lucrărilor de mutare a monumentului "Crucea Secolului", din Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, iniţiate de Primăria Capitalei, fără a avea avizul ministerului, informează un comunicat, citat de Mediafax.

    "Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional consideră că mutarea acestei lucrări fără avizul MCPN şi fără acordul moştenitorilor dreptului de autor asupra acesteia constituie o încălcare flagrantă a legii şi va fi sancţionată în consecinţă", se mai arată în comunicatul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional .

  • Monumentul istoric Casa Oamenilor de Știință, umbrit de un bloc de 23 de metri

    Monumentul Casa Oamenilor de ȘtiințăÎn Piața Lahovary din București, la doar trei metri de curtea Casei Oamenilor de Știință, ar putea fi construit un bloc de 23 de metri, în ciuda faptului că înalțimea maximă în zonă este de 13 metri.

    Planul Urbanistic Zonal prin care se propune această construcție are toate avizele necesare, inclusiv cel de la Ministerul Culturii și se află în dezbatere publică pe siteul Primăriei Capitalei.

    Acest proiect a fost respins de fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, pe motiv că distruge zona respectivă.

  • Ori la bal, ori la spital Hanul Lahovarilor a fost transformat în policlinică

    Celebrul Han al Lahovarilor din comuna Baloteşti, monument istoric, defel, a ajuns obiectul secreţiilor de inspiraţie ale primăriei locale. 

    Cum ar veni, într-o zi cu soare s-au aşezat la sfat cavalerii mesei rotunde de administraţie şi şi-au spus, "Domne, hanul ăsta nu mai vinde, dar poate vindeca". 

  • Planul Naţional de Restaurare în 2012, un joc politic?

    Planul Naţional de Restaurare este unicul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul ţării. 

    Potrivit legii, Ministerul Culturii, în baza unor recomandări făcute de Institutul Naţional al Patrimoniului, întocmeşte o listă a monumentelor ce urmează a fi finanţate, ţinându-se cont de două principii de bază: stadiul de degradare şi importanţa clădirii.
     
    Deşi acestea sunt criterii absolut normale şi legale, ele par a nu fi singurele respectate de autorităţi.
     
    Un exemplu concret îl întâlnim, potrivit jurnaliştilor de la Adevărul, în judeţul Bihor.
     
    Pentru această regiune, prin Planul Naţional de Restaurare (P.N.R.), s-a alocat pentru anul acesta un total de 705.750 lei pentru cinci obiective de patrimoniu: Cetatea Oradea, Castelul Stubenberg şi trei biserici (Abram, Parhida şi Fughiu).
     
    În judeţul Bihor există însă castele şi conace ungureşti, hotelul Parc, precum şi numeroase biserici de lemn precum Căpâlna, Cociuba Mică, Duşeşti, Hinchiriş, Hotar şi Gheghie care se află într-o starea deplorabilă.
  • Roșia Montană, propusă pentru Patrimoniul Mondial UNESCO Rosia Montana

    Roșia Montană a fost inclusă pe lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

    Anunțul făcut public de pe pagina Ministerului Culturii vine după 6 ani de la solicitarea înaintată de societatea civilă.

    Potrivit Ministerului Culturii, atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere - de exploatare, de asistenţă, de aerisire şi de evacuare a apei - excavate începând din perioada romană şi continuate în perioada medievală şi modernă, peisajul roman de suprafaţă, peisajul industrial istoric, şi târgul minier Roşia Montană. 

  • Roşia Montană, un prim pas pentru a intra în lista Patrimoniului UNESCO Rosia Montana

    Roşia Montană a fost inclusă pe lista indicativă a UNESCO, a anunţat sâmbătă ministrul Culturii, Corina Şuteu, care a adăugat că acesta este un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO. 

  • Saga Ansamblului rupestru de la Murfatlar

    În opinia majorităţii specialiştilor arheologi, Ansamblul rupestru de la Murfatlar conţine prima biserică şi primele chili ale unei mănăstiri de pe teritoriul României – element de referinţă pentru viaţa creştină şi pentru continuitatea populaţiei autohtone din Dobrogea.

    Situl a fost inclus, în martie 1991, pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, iar, de atunci, nu au mai fost întreprinse, din păcate, niciun fel de măsuri /acţiuni pentru promovarea obiectivului.

    Aşa cum arată în prezent, Ansamblul rupestru nu se mai încadrează în normele aferente de menţinere în această listă din cauza deficienţelor asociate procesului de conservare şi consolidare care au condus la degradarea ireversibilă a complexului.

Patrimoniu industrial

Locatii monumente

2. ONG-uri

Politici de Cookie

Sospatrimoniu.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Navigând în continuare vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor.

Detalii