degradare

• "Poarta Sărutului" a lui Brâncuși "a devenit galbenă

  
  UPDATE: Politiștii au deschis un dosar penal pentru distrugere în cazul operelor lui Constantin Brâncuși din municipiul Târgu Jiu care, anul trecut, au fost spălate cu jet de apă sub presiune, în urma operațiunii Poarta Sărutului îngalbenindu-se.

  Purtătorul de cuvant al Poliției Județene Gorj, Florin Roșca, a declarat, marti, că a fost deschis un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modul în care s-au realizat operațiunile de spălare a operelor lui Brâncuși din Târgu Jiu.

  Potrivit sursei citate, cercetările sunt coordonate de un procuror de la Parchetul Judecătoriei Târgu Jiu și vizează infracțiunea de distrugere.

  Poarta Sărutului, celebra operă a lui Brâncuși din Târgu Jiu, a fost spălată cu jet de apă și a devenit galbenă, după ce sărurile de fier au ieșit la suprafață, acuză proiectantul lucrărilor de restaurare, Dorin Dănilă, citat de Agerpres. 
  
  Institutului Național al Patrimoniului (INP) a alocat 370.000 de lei pentru restaurarea și conservarea operei care face parte din Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor', iar recepția tehnică a lucrărilor urma să aibă loc joi, dar a fost amânată din cauza neînțelegerilor între comisia tehnică și proiectant.

• "Poarta Sărutului" a lui Brâncuși "a devenit galbenă, după ce a fost spălată cu jet de apă"

  UPDATE: Politiștii au deschis un dosar penal pentru distrugere în cazul operelor lui Constantin Brâncuși din municipiul Târgu Jiu care, anul trecut, au fost spălate cu jet de apă sub presiune, în urma operațiunii Poarta Sărutului îngalbenindu-se.

   
  Purtătorul de cuvant al Poliției Județene Gorj, Florin Roșca, a declarat, marti, că a fost deschis un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modul în care s-au realizat operațiunile de spălare a operelor lui Brâncuși din Târgu Jiu.
   
  Potrivit sursei citate, cercetările sunt coordonate de un procuror de la Parchetul Judecătoriei Târgu Jiu și vizează infracțiunea de distrugere.

  Poarta Sărutului, celebra operă a lui Brâncuși din Târgu Jiu, a fost spălată cu jet de apă și a devenit galbenă, după ce sărurile de fier au ieșit la suprafață, acuză proiectantul lucrărilor de restaurare, Dorin Dănilă, citat de Agerpres. 
  
  Institutului Național al Patrimoniului (INP) a alocat 370.000 de lei pentru restaurarea și conservarea operei care face parte din Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor', iar recepția tehnică a lucrărilor urma să aibă loc joi, dar a fost amânată din cauza neînțelegerilor între comisia tehnică și proiectant.

• BISERICA ”SFÂNTUL NICOLAE” DIN BREŢCU, COVASNA – ÎN STARE AVANSATĂ DE DEGRADARE, DAR IGNORATĂ DE AUTORITĂŢI

  Biserica ”Sfântul Nicolae” din localitatea Breţcu este monument de arhitectură de interes naţional şi face parte din lista monumentelor istorice din România. Integritatea şi valoarea patrimonială a monumentului sunt afectate de starea de degradare a pereţilor şi picturilor murale. De asemenea, imobilul prezintă anumite riscuri din cauza instalaţiei electrice învechite. În anul 2021, Parohia Ortodoxă Breţcu a solicitat Ministerului Culturii finanţarea unui proiect care viza consolidarea şi restaurarea bisericii, însă acesta nu a fost aprobat.

• Casa Arion - Van Saanen - clădirea proiectată de arhitectul Micului Paris ruinată de ignoranţă

  Imobilul - reşedinţa personală a arhitectului Paul Gottereau, proiectantul unor clădiri-simbol din Capitală, se află într-o stare precară din cauza lipsei unor măsuri de conservare şi a unor acţiuni din partea autorităţilor. Casa a fost locuită de politicianul Constantin C. Arion şi fiul său vitreg Edmond van Saanen Algi, arhitect cu o contribuţie deosebită la realizarea unor impresionante clădiri din Bucureşti. Intervenţia autorităţilor pentru preluarea imobilului şi restaurarea acestuia ar putea deveni un bun exemplu de reconversie funcţională a unui spaţiu abandonat, având în vedere amplasarea în zona centrală şi turistică a Capitalei.

• Casa Istrate Micescu - cea mai frumoasă clădire de la intrarea în Parcul Cişmigiu

  Casa Micescu se află în Bucureşti, la intrarea în Parcul Cişmigiu. Imobilul, construit în stilul neo-românesc, a aparţinut juristului Istrate Micescu, fost ministru de externe şi de justiţie. Construită în anul  1911, clădirea a dobândit un caracter impozant în anii ‘30, în urma modificărilor aduse de arhitectul Edmond van Saanen Algi (co-autor al proiectului Palatului Telefoanelor din Bucureşti). În casa Micescu, se afla cea mai mare bibliotecă personală din Capitală, decorul interior fiind realizat de renumitul arhitect Daniel Renard, cel care a proiectat Cazinoul din Constanţa.

  Aflată în proprietate privată din anul 2014, clădirea are o valoarea patrimonială importantă ce poate fi salvată prin implicarea autorităţilor în scopul restaurării (având în vedere faptul că starea de degradare nu este foarte avansată) şi al protejării, prin includerea în lista monumentelor de patrimoniu. 

• Casa Romulus Porescu – bijuterie Art Nouveau ignorată

  În București, la intersecția străzilor Paleologu și Negustorilor, se află într-o stare avansată de degradare clădirea cu una dintre cele mai frumoase ferestre din București – Casa Romulus Porescu.

  Proprietatea, situată în Sectorul 2 al Capitalei, pe strada Paleologu, la numărul 12, a fost construită la începutul secolului XX (1905-1906), fiind una dintre clădirile reprezentative pentru curentul Art Nouveau, ce se remarcă prin detalii florale sau vegetale.

  Clădirea evocă spiritul ”Micului Paris”, fiind proiectată de arhitectul Dimitrie Marmarolu, una dintre figurile marcante ale arhitecturii românești de la începutul secolului XX, cunoscut pentru contribuțiile sale la proiectarea Cercului Militar Național, Palatului Patriarhiei, Hotelului Concordia, Mitropoliei Olteniei (Casa Vorvorenilor) și Bisericii Armenești.

  A aparținut moșieruluiu Romulus Porescu, membru al unei familii renumite în vremea regelui Carol I, implicat în dotarea școlilor, restaurarea bisericilor și ajutorarea copiilor săraci. A fost văr primar cu Eleftera Lizeta Popescu, directoarea azilului Regina Elisabeta, domnișoară de onoare a reginei, soția politicianului transilvănean Teodor Mihali. În anul 1932, a fost decorat cu ordinul Coroana României în grad de cavaler.

  Imobilul a fost inclus de ziaristul și istoricul francez Frederic Dame, stabilit în România, în volumul său ”Bucarest en 1906”, fiind una dintre cele mai fotografiate case din București.

  Imobilul riscă să devină doar o amintire, în timp ce autoritățile ignoră situația. Până în prezent, ”ne-am obișnuit” cu lipsa de reacție din partea administrației în ceea ce privește îngrijirea sau reabilitarea clădirilor de patrimoniu, adevărate mărturii ale trecutului românesc, însă ar trebui să ne obișnuim oare și cu lipsa de acțiune și nepăsarea față de distrugerea intenționată a acestora?

  Situația ar fi și mai revoltătoare în situația în care imobilul ar fi în proprietatea statului. Cele mai recente informații (articol semnat de Cristian Tenea pe contrafort.ro, publicat în data de 05.04.2025) prezintă faptul că în 1945, proprietarii casei erau Paraschiva și I. Athanasiu (general doctor), imobilul fiind parțial naționalizat, după venirea la putere a regimului comunist. În anul 1989, parterul era deținuit de familia Athanasiu, etajul fiind proprietate de stat, aparținând Întreprinderii de Administrare Locativă (IAL) Sector 2.

  Deși imobilul ar trebui să fie protejat de faptul că figurează în lista monumentelor istorice (cod B-II-m-B-19318), au fost realizate o serie de intervenții la nivelul acoperișului. Deasupra celebrei ferestre a fost adăugat un balcon, ca urmare a secționării streașinii clădirii, ce are potențial de a depăși faima minunatei ferestre, însă în mod negativ, prin elemente moderne și materiale necorespunzătoare adăugate. Oare Direcția pentru Cultrură a Municipiului București cunoaște situația sau a întreprins vreun demers în legătură cu aceste intervenții?

  Totodată, fațada clădirii, altădată un spectacol în sine, a fost afectată atât de trecerea vremii, cât și de numeroase acte de vandalism, manifestate prin înscrisuri de tip grafitti.

  Mai mult, un obicei des întâlnit, care subliniază indiferența autorităților, este practica ilegală și deopotrivă rudimentară: inscripționarea pe clădiri a unor însemnări referitoare la lucrările efectuate la rețeaua de gaze.Aceste mesaje sunt lăsate de echipele de intervenție sau de mentenanță, pentru a indica diverse aspecte ale lucrărilor, precum: identificarea lucrării (se notează tipul de lucrare și uneori numărul de aviz sau de intervenție) sau localizarea (se marchează poziția conductelor, a branșamentelor sau a altor elemente ale rețelei de gaze).
  Conform legislației în vigoare, inscripționarea clădirilor, în special a celor cu valoare istorică, este interzisă și constituie o formă de vandalism. La o minimă evaluare vizuală, autoritățile pot constata că această situație se regăsește în cazul tuturor clădirilor aflate în proximitatea străzilor Paleologu și Negustorilor.

• Moara lui Assan, victima intereselor imobiliare?

  Monument istoric ce datează din anul 1835, prima moară cu aburi din Capitală, Moara lui Assan este lasată de autorităţile responsabile să se deterioreze pe zi ce trece.
  
  După mai bine de 24 ore în care a ars în continuu pe 7 şi 8 iunie, incendiul de la monumentul "Moara lui Assan" a fost stins de autorităţi.
  
  Pompierii au intervenit cu un elicopter pentru a stinge incendiul de la Moara lui Assan.
  
  Purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Daniel Vasile, a precizat atunci că a fost pentru prima dată când instituţia a solicitat intervenţia unui elicopter pentru stingerea unui incendiu în Bucureşti.

• Monumente care sunt lăsate pradă timpului

  
  După ce săptămâna trecută v-am arătat câteva exemple de ceea ce înseamnă dezastru urbanistic în București, săptămâna aceasta vă voi prezenta situația unor monumente care sunt lăsate de către proprietari și de către autorități să se degradeze pe zi ce trece.
  
  Un raport al Asociației pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo) arată că în perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureștean - 2621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice și 98 de zone construite protejate - s-a accelerat.
  
  Specialiștii susțin că Bucureștiul istoric este în pericol din cauza presiunii exercitate de dezvoltarea imobiliară, în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice și de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală.

• Situaţia actuală a patrimoniului din București: un dezastru anunţat

  În perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice actualizate) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat, se arată într-un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului  "Platform for Bucharest - Stronger Voices", finanţat de CEE Trust

   

  În lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric.

   

  În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate.