monument

• Gara Obor (Galerie FOTO)

  Linia de cale ferată București - Băneasa - București Obor (Gara de Est) a fost construită pentru descongestionarea traficului feroviar din București - Nord, urmând să devină punctul principal al Capitalei în relația cu Constanța. 
  
  Gara a fost poziționată la periferia orașului, atât pentru că transportul feroviar să nu provoace disconfort zonelor rezidențiale, cât și din motive economice legate de achiziție a terenului.
  
  Un alt aspect important în alegerea amplasamentului a fost faptul că în apropiere se ținea oborul. Gara influențează în timp constituirea ramificației Bd. Ferdinand din axa bulevardelor de pe direcția E-V.
  
  Gara de Est a fost inaugurată la 1 februarie 1903.

• Hala Matache rămâne pe amplasamentul actual

  Reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Ministerului Dezvoltării au hotărât, după dezbaterea publică din 15 iulie, referitor la diametrala Berzei-Buzeşti, implementarea unor soluţii pentru protecţia monumentelor istorice şi valorilor de patrimoniu din zonă, precizează Evenimentul Zilei.

  Platforma pentru București a obținut păstrarea Halei Matache pe locul ei și angajamentul Primăriei pentru regenerarea urbană a cartierului.
   
  ”Suntem convinși că zona Berzei- Buzești și întregul București vor avea de câștigat pe termen lung, prin crearea unei zone comerciale viabile, atractive, apte și pentru locuire și pentru afaceri, în condiții moderne”, au precizat, pentru EVZ, reprezentanții ONG-urilor care au participat la discuții.

  Într-un comunicat de la Primărie se arată că s-a decis, în cazul Halei Matache, păstrarea amplasamentului actual, "fiind dispuse măsuri de conservare şi punere în siguranţă până la demararea unui proces de restaurare a monumentului istoric".

• Hala Matache rămâne pe amplasamentul actual

  Reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Ministerului Dezvoltării au hotărât, după dezbaterea publică din 15 iulie, referitor la diametrala Berzei-Buzeşti, implementarea unor soluţii pentru protecţia monumentelor istorice şi valorilor de patrimoniu din zonă, precizează Evenimentul Zilei.

  Platforma pentru București a obținut păstrarea Halei Matache pe locul ei și angajamentul Primăriei pentru regenerarea urbană a cartierului.
   
  ”Suntem convinși că zona Berzei- Buzești și întregul București vor avea de câștigat pe termen lung, prin crearea unei zone comerciale viabile, atractive, apte și pentru locuire și pentru afaceri, în condiții moderne”, au precizat, pentru EVZ, reprezentanții ONG-urilor care au participat la discuții.

  Într-un comunicat de la Primărie se arată că s-a decis, în cazul Halei Matache, păstrarea amplasamentului actual, "fiind dispuse măsuri de conservare şi punere în siguranţă până la demararea unui proces de restaurare a monumentului istoric".

• Halele Centrale Obor (Galerie FOTO)

  Situată la intersecția inelului de circulație principal cu una dintre principalele artere tradiționale de acces în oraș și în apropierea zonei feroviare Obor de care inițial a fost legată printr-o șină de cale ferată, într-un loc cu valențe culturale variate: ultimul amplasament al Târgului Moșilor - eveniment comemorativ, comercial, de loisire și locul oborului, hala a devenit cu ușurință un reper important în viața bucureștenilor.

  Proiectul din 1937 este o demostrație a modului în care Horia Creangă, primul dintre cei patru nepoţi ai lui Ion Creangă, a știut să integreze, într-un program nou pentru România, prin complexitatea lui, toate cerințele funcționale moderne și noutățile tehnice de ultimă oră. Inițial terenul destinat complexului comercial avea 15 ha.

  La jumatatea secolului trecut, Halele Obor erau cele mai moderne din Europa.

• Hanul “La Mielul Alb” - monument istoric lăsat în paragină

  Clădirea istorică a fost construită în secolul XVI-lea, primind destinaţia de han - “Hanul La Mielul Alb”/ “Zum Weissen Lamm” - în secolul al XVII-lea. Deţinut de Primăria Sibiu, Consistoriul Evanghelic (majoritari) şi de proprietari privaţi, este una dintre cele mai vechi clădiri monument din Sibiu.

  Din păcate, starea monumentului istoric de importanţă naţională a fost afectată de ignoranţa proprietarilor majoritari şi a autorităţilor, imobilul degradându-se în fiecare zi.

• Imobil istoric de șase etaje din centrul Bucureștiului, șters de pe fața Pământului

  O altă clădire monument-istoric de șase etaje, situată pe Bd. Nicolae Bălcescu, la doi pași de Piața Universității, a devenit moloz cu acordul Municipalității.
  
  Imobilul a început să fie demolat în luna iulie a acestui an, procesul efectuându-se în baza unei autorizații de „demolare în vederea reconstruirii” eliberată de Primăria Municipiului București, scrie b365.ro.
  
  Clădirea a fost construită în 1940 și avea o înălțime de 6 etaje și o suprafață de circa 5.000 de metri pătrați.

• Mall de cinci etaje langă Palatul Știrbey
  Ministerul Culturii a dat undă verde proiectului imobiliar de la Palatul Știrbey de pe Calea Victoriei din Capitală. Acesta prevede construirea unui bloc de 34 de metri înălțime la doar câțiva metri de palat care este monument istoric și dublu ca înălțime față de acesta, precizează HotNews. 
   
  În plus, proiectul prevede construirea unui mall cu cinci etaje plus patru nivele de parcare subterană.
   
  Palatul Știrbey va fi restaurat și funcționalizat. Proiectul a fost criticat în nenumărate rânduri de arhitecți și societatea civilă fiind considerat prea masiv pentru zona respectivă.
   
• Mănăstirea Suceviţa

  Mănăstirea Suceviţa încheie suita mănăstirilor din nordul Moldovei ridicate în veacurile XV-XVI, deosebindu-se de acestea prin faptul că reprezintă rezultatul unei sume de ctitori – familia Movileştilor, şi nu a unuia singur cum se întâmplă în celelalte cazuri.  

  Datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea, mănăstirea Suceviţa reprezintă un monument istoric de seamă al României. Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 2010.

• Metoda de valorificare a Centrului istoric Bucureşti: demolarea monumentelor istorice

  Acum, cazul Lipscani 30-34.

  Nu a trecut mult de la demolarea ilegală a monumentului istoric Fundaţiile Academiei domneşti de la Sf. Sava, dar a trecut suficient timp pentru ca demolatorii să înţeleagă că nu vor fi traşi la răspundere.
  
  Legea Monumentelor Istorice rămâne pe mai departe un text neputincios, un eufemism jalnic, necesar poate de ochii "Europei".
  
  Problema responsabilităţii e perimată.
  
  Respectul organismelor statului care au misiunea de a ocroti patrimoniul se reduce, cum au afirmat în presă diverşi funcţionari "de bine", la punerea în practică a principiului aud, văd, dar tac.
  
  Cazul Sf. Sava, ca şi altele, s-a rezolvat simplu, eficient, cu buldozerul.
  
  În prealabil s-au găsit, fireşte, specialiştii necesari, comisiile antrenate în exersarea aceluiaşi audi, vidi, sile!

• Monument istoric cu o vechime de peste 100 de ani, demolat pe ascuns de Primăria Capitalei
  Primăria Capitalei continuă trendul demolărilor de weekend inițiat de rechinii imobiliari. 
   
  Sâmbătă noapte, municipalitatea a demolat o clădire monument istoric din Piața Haralambie Botescu nr. 18 (zona Gării de Nord), asta după ce în această primăvară a demolat tot pe furiș Hala Matache, un alt monument istoric, scriu cei de la Hotnews. 

  Casa din Piața Haralambie Botescu nr.18 a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil eclectic și avea elemente decorative de influență orientală. Primaria a demolat-o pentru a continua lucrările la Diametrala Buzești-Berzei-Uranus. 

  Demolarea a început în jurul orei șase seara și s-a terminat spre miezul nopții.
• Monument istoric, pericol public

  Clădirea Filarmonicii din Oradea a ajuns să fie un pericol public în loc să fie o clădire-monument istoric.

  Din fațada clădiri se desprind, aproape zilnic, bucăţi mari de tencuială. Clădirea nu poate fi reabilitată până când Consiliul Judeţean Bihor şi Episcopia Romano-Catolică nu încheie disputa de proprietate asupra imobilului, precizează Digi24.

  Litigiul dintre cele două părți durează de peste 13 ani.

• Monumente care sunt lăsate pradă timpului

  
  După ce săptămâna trecută v-am arătat câteva exemple de ceea ce înseamnă dezastru urbanistic în București, săptămâna aceasta vă voi prezenta situația unor monumente care sunt lăsate de către proprietari și de către autorități să se degradeze pe zi ce trece.
  
  Un raport al Asociației pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo) arată că în perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureștean - 2621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice și 98 de zone construite protejate - s-a accelerat.
  
  Specialiștii susțin că Bucureștiul istoric este în pericol din cauza presiunii exercitate de dezvoltarea imobiliară, în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice și de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală.

• Monumente istorice uitate de autorităţi

  Palate, muzee, case şi alte clădiri-simbol sunt lăsate pradă timpului. Autorităţile nu intervin nici măcar atunci când clădirile aparţin statului. Explicaţia este mereu aceeaşi: nu sunt bani. Aşa că, în unele cazuri, se caută oameni de afaceri dispuşi să ajute la reabilitare, se arată într-o campanie efectuată de cei de la Digi24.

• Monumentele pierdute ale Bucureștiului

  Ultima decadă a adus multiple schimbări în planul monumentelor din București. Dacă la finalul anilor 2000 Capitala României era rareori promovată ca o destinație turistică, astăzi este din ce în ce mai prezentă în topurile din domeniu. Din păcate, ultima decadă a marcat în egală măsură și o perioadă în care mai multe clădiri de patrimoniu aveau să fie demolate.

• Monumentul "Crucea Secolului", "mutat ilegal de Primăria Capitalei"

  Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) atrage atenţia asupra ilegalităţii lucrărilor de mutare a monumentului "Crucea Secolului", din Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, iniţiate de Primăria Capitalei, fără a avea avizul ministerului, informează un comunicat, citat de Mediafax.
  
  "Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional consideră că mutarea acestei lucrări fără avizul MCPN şi fără acordul moştenitorilor dreptului de autor asupra acesteia constituie o încălcare flagrantă a legii şi va fi sancţionată în consecinţă", se mai arată în comunicatul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional .

• Monumentul istoric Casa Oamenilor de Știință, umbrit de un bloc de 23 de metri

  În Piața Lahovary din București, la doar trei metri de curtea Casei Oamenilor de Știință, ar putea fi construit un bloc de 23 de metri, în ciuda faptului că înalțimea maximă în zonă este de 13 metri.
  
  Planul Urbanistic Zonal prin care se propune această construcție are toate avizele necesare, inclusiv cel de la Ministerul Culturii și se află în dezbatere publică pe siteul Primăriei Capitalei.
  
  Acest proiect a fost respins de fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, pe motiv că distruge zona respectivă.

• Oare cât o fi costat?

  Biserica "Sf. Ecaterina", un monument istoric din Capitală, deserveşte ca paraclis al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian". 

  Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivasco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583). 

  Într-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit că "cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic". 

  Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menţiune documentară este din 5 iulie 1589. 

  După zidire a funcţionat ca metoc al Mănăstirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai. 

  După retragerea trupelor turceşti ale lui Sinan-pasa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcaşului. 

  La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat şi avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia ca Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti). 

  Biserica este arsă de oştile lui Gabriel Bathory în 1611 şi este din nou reparată de urmaşii ctitorilor. 

• Ori la bal, ori la spital

  Celebrul Han al Lahovarilor din comuna Baloteşti, monument istoric, defel, a ajuns obiectul secreţiilor de inspiraţie ale primăriei locale. 

  Cum ar veni, într-o zi cu soare s-au aşezat la sfat cavalerii mesei rotunde de administraţie şi şi-au spus, "Domne, hanul ăsta nu mai vinde, dar poate vindeca". 

• Palatul și fabrica de bere Bragadiru (Galerie FOTO)

  Dumitru Marinescu Bragadiru fondează fabrica de bere Bragadiru la 1882. În perioada 1882 –1911 pe terenul de cca 10 hectare sunt ridicate majoritatea clădirilor fabricii – spații de producție, dar și locuințe pentru angajați și spații de loisir. 

  Fabrica era concurentul român al celor două fabrici nemțesti deja existente - cea a germanului Erharld Luther și cea a lui Carol H. Oppler făcută în 1870.

  Din cele 10 hectare de pământ, antreprenorul a donat 2 hectare primăriei pentru construirea bulevardului Coşbuc. 

• Proiect de lege pentru distrugerea clădirilor de patrimoniu
  Reabilitarea termică a clădirilor aflate în zonele protejate și din zona de protecție a clădirilor monument istoric s-ar putea face fără autorizație de construire, potrivit unui proiect inițiat de un grup de parlamentari PNL și PSD, citat de cei de la HotNews. 
   
  Documentul mai arată că reabilitarea termică fără autorizație s-ar putea face chiar în cazul clădirilor monument istoric. 
   
  Proiectul legislativ a fost respins de Senat la sfârșitul anului trecut, însă el a fost rediscutat în această săptămână de Comisia de Administrație de pe lângă Camera Deputaților. 

   

  Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, susține că această lege, dacă va fi adoptată, va duce la distrugerea clădirilor de patrimoniu. 
   
• S.O.S. Biserica Rebegești

  Biserica "Sf. Nicolae” – Rebegești este un prețios monument istoric, având aprope 350 de ani și trecând prin clipe grele în secolul trecut. Preotul de aici cere bani pentru a o repicta.

  Localnicii se tem însă că aceasta este doar o încercare de a se spoi monumentul, existând însă riscul ca anumite lucrări efectuate necorespunzător să strice acest lăcaș.

• S.O.S. trecutul nostru (Partea a doua)

  Case noi apar peste tot. Tot mai frumoase. Tot mai bogate. Dar identificarea valorii necesită comparaţie - cu valori deja recunoscute, consacrate. Şi cum va fi posibil acest lucru dacă lăsăm în paragină valoarea pe care am moştenit-o?  

  Trebuie să avem repere. Operele de artă ale devenirii noastre, acest suflet al naţiunii noastre trebuie îngrijit, respectat şi preţuit. Trebuie menţinute lângă noi vii şi mereu tinere.

  Tot sacrificiul nostru este întipărit în mici simboluri, în arcade, în umbre şi unghiuri. Influenţele ce ne-au făcut cine suntem le-am încrustat şi am privit mai departe, către un mâine care s-a făcut azi.

• Șapte milioane de lei pe statui în 2016

  Primăria Capitalei, prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, vrea să dea în 2016 circa 7,2 milioane lei pe statui, scrie Hotnews. 

• Situaţia actuală a patrimoniului din București: un dezastru anunţat

  În perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice actualizate) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat, se arată într-un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului  "Platform for Bucharest - Stronger Voices", finanţat de CEE Trust

   

  În lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric.

   

  În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate.

• Slujba de înmormântare a Buzăului istoric, oficializată de preotul Cățoiu

  Încă din 2011, monumentele istorice buzoiene sunt distruse, neglijate ori pur şi simplu lăsate în paragină, totul cu acordul şi participarea şefului Direcţiei de Cultură Buzău, păstorită de protejatul Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, preotul paroh Constantin Căţoi.