Afişez elemetele după tag: biserică

Valoarea istoriei unui popor stă în continuitate, iar Biserica este unul din canalele noastre identitare cu istoria, credința, specificul românesc.

Doar că autoritățile locale uneori, ignoră acest "fapt divers" și își manifestă plenar preferința pentru anumite biserici pe care le primenesc, proiect după proiect, până le albesc ... pe ele ... sau fondurile ... .

Duminică, 25 Mai 2014 17:00

Mănăstirea Suceviţa

Mănăstirea Suceviţa încheie suita mănăstirilor din nordul Moldovei ridicate în veacurile XV-XVI, deosebindu-se de acestea prin faptul că reprezintă rezultatul unei sume de ctitori – familia Movileştilor, şi nu a unuia singur cum se întâmplă în celelalte cazuri.  

Datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea, mănăstirea Suceviţa reprezintă un monument istoric de seamă al României. Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 2010.

Publicat în Patrimoniu UNESCO
Luni, 31 Martie 2014 10:00

Mănăstirea Horezu (Galerie FOTO)


Situată în județul Vâlcea, la poalele muntelui Căpățanii, Mănastirea Horezu este considerată cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc.
 
Lăcașul de cult, cu Hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", a fost ctitorit între anii 1693 – 1697 în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Actualmente se află în patrimoniul UNESCO din 1993.
 
Publicat în Patrimoniu UNESCO

Planul Naţional de Restaurare este unicul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul ţării. 

Potrivit legii, Ministerul Culturii, în baza unor recomandări făcute de Institutul Naţional al Patrimoniului, întocmeşte o listă a monumentelor ce urmează a fi finanţate, ţinându-se cont de două principii de bază: stadiul de degradare şi importanţa clădirii.
 
Deşi acestea sunt criterii absolut normale şi legale, ele par a nu fi singurele respectate de autorităţi.
 
Un exemplu concret îl întâlnim, potrivit jurnaliştilor de la Adevărul, în judeţul Bihor.
 
Pentru această regiune, prin Planul Naţional de Restaurare (P.N.R.), s-a alocat pentru anul acesta un total de 705.750 lei pentru cinci obiective de patrimoniu: Cetatea Oradea, Castelul Stubenberg şi trei biserici (Abram, Parhida şi Fughiu).
 
În judeţul Bihor există însă castele şi conace ungureşti, hotelul Parc, precum şi numeroase biserici de lemn precum Căpâlna, Cociuba Mică, Duşeşti, Hinchiriş, Hotar şi Gheghie care se află într-o starea deplorabilă.
Publicat în Monumente in tara
Marți, 31 Iulie 2012 13:51

Oare cât o fi costat?

Biserica "Sf. Ecaterina", un monument istoric din Capitală, deserveşte ca paraclis al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian". 

Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivasco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583). 

Într-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit că "cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic". 

Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menţiune documentară este din 5 iulie 1589. 

După zidire a funcţionat ca metoc al Mănăstirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai. 

După retragerea trupelor turceşti ale lui Sinan-pasa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcaşului. 

La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat şi avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia ca Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti). 

Biserica este arsă de oştile lui Gabriel Bathory în 1611 şi este din nou reparată de urmaşii ctitorilor. 

Pagina 2 din 2