patrimoniu

• Castelul Pogany, neinteresant pentru Ministerul Culturii

  Ministerul Culturii si-a declinat interesul de a exercita dreptul de preemtiune al statului privind monumentul Castelul Pogany din Retezat, clasat in grupa A a Patrimoniului National, unul dintre putinele edificii baroce din Transilvania aflate inca in buna stare de conservare si functionare, scrie Mediafax, citat de Hotnews.

• Cele 18 "comori" ale României de pe lista indicativă UNESCO

  Optsprezece monumente culturale din România au fost incluse pe lista indicativă a patrimoniului mondial UNESCO. Situri din vechile frontiere ale Imperiului Roman, foste închisori comuniste, cule din Oltenia şi Roşia Montană se numără printre ele.

• CETATEA MEDIEVALĂ SIGHIŞOARA - MONUMENT PE LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL UNESCOCETATEA MEDIEVALĂ SIGHIŞOARA - MONUMENT PE LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL UNESCO

  România se mândreşte cu singura cetate medievală locuită în întregime din sud-estul Europei -  CETATEA MEDIEVALĂ SIGHIŞOARA.

  Deşi au fost demarate lucrări de reabilitare din fonduri europene şi de la bugetul de stat, există o serie de elemente care afectează integritatea şi valoarea patrimonială a arhitecturii Cetăţii (persistenţa unor probleme de natură structurală, executarea necorespunzătoare a lucrărilor de refacere a unor zone publice, prelungirea perioadei de realizare a studiilor de fundamentare destinate stabilirii detaliilor tehnice şi istorice care stau la baza proiectului de restaurare a fortificaţiilor).

• CETATEA POENARI - COMOARĂ ISTORICĂ, PLINĂ DE POVESTE ŞI SEMNIFICAŢII

  Cetatea Poenari este un obiectiv de patrimoniu unic în România, cu profundă însemnătate atât din punct de vedere istoric şi cultural, cât şi din punct de vedere turistic. Cetatea, încadrată ca monument istoric de categoria A (de importanţă naţională şi internaţională), este în administrarea Muzeului Judeţean Argeş şi se află în stare avansată de degradare, ultimele lucrări de restaurare având loc în perioada 1969-1972. Birocraţia excesivă a amânat începerea procedurilor de reabilitare până în decembrie 2023. În prezent, cetatea face obiectul proiectului “Conservarea şi Consolidarea Cetăţii Poenari Argeş”, finanţat din fonduri europene şi din bugetul Consiliului Judeţean Argeş.

• Cetatea Sighișoara (Video)

  Cetatea Sighișoara este centrul istoric vechi al municipiului Sighișoara, județul Mureș, fiind înscrisă din 1999 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

  Numit în germană Schaaburg, în limba maghiara Segesvar, Sighișoara rămâne o pitorească cetate medievală.

  Cetatea și orașul au fost întemeiate în plin Ev Mediu. Pentru prima oară în 1280, orașul Sighișoara apare sub denumirea latină de “Castrum Sex” ca mai apoi în 1435 să apară sub numele de “Sighișoara”.

  Cetatea se păstrează în mod aproape neschimbat până astăzi, fiind locuită și în prezent.

• CLĂDIREA DE PATRIMONIU “CASA CALLIMACHI-GHIKA” DIN IAŞI, IGNORATĂ DE AUTORITĂŢI, RISCĂ SĂ SE PRĂBUŞEASCĂ

  Casa “Callimahi-Ghika” din Iaşi se află într-o avansată stare de degradare, autorităţile locale manifestând un puternic dezinteres în a căuta soluţii rapide pentru valorificarea patrimonială a clădirii. Achiziţionat în anul 2017, de către Primăria Municipiului Iaşi (preţ tranzacţie 800.000 de euro, bani proveniţi din fonduri locale), pentru a fi transformat în Muzeul Centenarului Marii Uniri, obiectivul se confruntă cu lipsa fondurilor necesare valorificării şi redării circuitului cultural.

• CODUL PATRIMONIULUI CULTURAL, ŞANSA CULTURII ROMÂNEŞTI SAU EŞEC LEGISLATIV?

  În contextul în care, la nivel de societate, întreaga atenție este îndreptată către conflictul de la graniță și criza refugiaților ucraineni, un subiect sensibil pentru ceea ce poate însemna revoluționarea sistemului cultural și prezervarea istoriei naționale, mai ales în vreme de război, trece complet neobservat.

• CONACUL “COSTACHE CANTACUZINO” - DOAR O AMINTIRE?

  Conacul “Costache Cantacuzino” din localitatea Râfov, judeţul Prahova, se află într-o avansată stare de degradare. Lipsa fondurilor şi nepăsarea autorităţilor facilitează transformarea acestuia într-o simplă amintire, deşi face parte din monumentele istorice ale României.

• Conacul Cașota – monument istoric dat uitării

  Clădirea monument istoric a fost construită în anul 1888 și este emblematică pentru județul Buzău, remarcându-se prin stilul specific conacelor franțuzești din secolul al XIX-lea.

  Începând cu anul 2006, se află în proprietate privată, însă din cauza costurilor ridicate ale lucrărilor de reabilitare/ consolidare, proprietarul l-a pus în vânzare la prețul de 275.000 de euro, deși imobilul este estimat la aproximativ 500.000 de euro.

• Conacul Hariton din judeţul Buzău - monument istoric distrus

  Conacul Hariton, unul dintre cele mai impunătoare conace din judeţul Buzău, este într-o stare avansată de degradare şi riscă să se prăbuşească. Imobilul, monument istoric, se află în localitatea Săhăteni şi a fost construit de boierul Gheorghe D. Hariton. Lipsa de implicare a moştenitorilor (care locuiesc în străinătate) şi a autorităţilor în salvarea clădirii au condus la colapsul de astăzi.

• Cula Crăsnaru din Gorj - monument uitat din cauza ignoranţei

  Culele sunt printre puţinele construcţii rurale care au rezistat sute de ani. De altfel, acest tip de construcţii este răspândit în înreg spaţiul balcanic.

  Judeţul Gorj se poate mândri cu un număr mare de cule, construite ca fortăreţe în faţa jafurilor iniţiate de turci. Un exemplu remarcabil este Cula Crăsnaru, monument istoric, înregistrat sub codul LMI-GJ-II-A-09390. În prezent, aceasta se află în stare de degradare, fiind abandonată de proprietari şi ignorată de autorităţile locale.

• Cum faci milioane din Cultură? (Video)

  Într-o investigație făcută de cei de la RomâniaTV se arată cum au fost direcționați în ultimii ani peste 1,3 milioane de euro din banii de la Ministerul Culturii către niște apropiați ai persoanelor aflate în conducerea instituției.

  Fostul ministru al Culturii, Hegedus Csilla, știa cum să sifoneze banii din Cultura încă din anul 2010, când ocupa funcția de consilier al ministrului Kelemen Hunor. 

  De fapt, Kelemen Hunor a fost ministru al Culturii doar pe hârtie, potrivit investigatiei făcute de Silviu Mănăstire. Hegedus Csilla a fost cea care a condus din umbră ministerul. 

• Cum se distruge patrimoniul de la Roșia Montană?

  Cotidianul.ro scrie despre existența unui protocolul secret încheiat între Roşia Montană Gold Corporation şi Institutul Naţional al Patrimoniului potrivit căruia, în privinţa proiectului de la Roşia Montană, România este victima uneia dintre cele mai mari manipulări de presă din ultimii 20 de ani.
  
  Astfel deși, precizează cotidianul.ro, în agresivele campanii publicitare ale Roşia Montană Gold Corporation, promovate începând din 12 iulie pe toate posturile de televiziune importante, radio şi în presa scrisă, se afirmă că această companie investeşte 70 de milioane de dolari în patrimoniu, în realitate suma avansată este de doar 43 milioane de dolari, restul până la 70 milioane fiind integraţi în cadrul bugetării proiectului minier, atunci când acesta va fi demarat.
  
  Un alt document publicat de cei de la cotidianul.ro este certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Muntele Cârnic, emis cu aprobarea ministrului Culturii, Kelemen Hunor.

• Cum se distruge un monument istoric
  
  În urmă cu zece ani, faimoasa clădire monument istoric aflată la intersecția bd. Lascăr Catargiu cu strada Visarion nr. 8, construită după planurile arhitectului Ion D. Berindei, era întreagă, chiar bine întreținută. 
   
  Din 2001 imobilul a fost lăsat în paragină. În 2007, tâmplăria a fost scoasă, iar ornamentele de pe fațadă au început să se degradeze, informează HotNews. 
   
  În 2008, proprietarii au încercat să o demoleze, dar autoritățile au intervenit și au oprit lucrările care se desfășurau ilegal. După acest episod, casa a rămas fără acoperiș, însă fațada a scăpat întreagă.
   
• Cum se mutilează casele vechi în București

  În 10 ani vom avea un București izolat termic aproape complet, spoit în culori stridente, iar identitatea orașului, reprezentată de clădirile vechi valoroase, se va dilua până în punctul în care n-o să mai recunoaștem stilurile de arhitectură sau când au fost construite clădirile, se arată într-o predicție a celor de la rezistenta.net.

• Demararea lucrărilor de reabilitare pentru Casa 324 din Roşia Montana

  “Casa 324”, monument istoric, înregistrat pe Lista Monumentelor Istorice sub codul AB-II-m-B-00280, se află în curs de reabilitare. Acesta face parte din Peisajul Minier Istoric Roşia Montană, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

  Edificiul a fost construit în anul 1867 şi includea o casă cu curte interioară încadrată pe 4 laturi de corpuri de clădire. Casa 324 are ca particularităţi structura în totalitate din zidărie şi arhitectura neoclasică riguroasă a faţadei dinspre piaţă, care punctează, împreună cu faţadele construcţiilor nr. 325 şi 326, frontul nordic al Pieţei centrale. Clădirea a funcţionat mult timp ca spaţiu comercial, fiind un pol al activităţilor comerciale din partea de nord a Pieţei.

• Devine Palatul Știrbei mall?!

  Organizațiile neguvernamentale reclamă faptul că Primăria Capitalei (prin Comisia Monumentelor Istorice) a dat o aprobare ilegală pentru un bloc înalt de 40 de metri care s-ar putea construi în curtea Palatului Știrbei și îi cer ministrului culturii, Kelemen Hunor, să respingă proiectul, informează siteul stirileprotv.ro.

  Proiectul a fost avizat, deși în zonă clădirile trebuie să aibă cel mult 22 de metri, susțin ONG-urile care militează pentru salvarea clădirilor istorice din București. 

  Clădirea ar urma să cuprindă apartamente de lux şi 5.000 de metri pătraţi de galerii comerciale. 

• Dezastrul clădirilor de patrimoniu de la Băile Herculane

  Povestea uneia dintre cele mai vechi staţiuni din România, Băile Herculane, numită la începutul secolului XX de către împărătul Imperiului Austro-Ungar: "cea mai frumoasă staţiune de pe continent", se apropie cu paşi repezi de intrarea în legendă.
  
  În locul imaginii unei cochete staţiuni care atrăgea capetele încornonate ale Europei, găsim în prezent un peisaj dezolant cu zeci de clădiri dărăpănate, ascunse sau nu de pânzele de protecţie, precizează Adevărul.
  
  Sărăcia în care se zbat cele câteva mii de locuitori din staţiune este vizibilă înainte să cobori din tren în gara localităţii care nu de alta este şi cladire de patrimoniu.
  
  În 2009 abia 20% din locuirile de cazare (10 000) puteau găzdui cât de cât turişti, iar anul trecut această cifră era şi mai mică.
  
  Forfota care caracteriza această localitate a dispărut complet, iar promenada a devenit a devenit o acţiune nelipsită de riscuri reale din cauza frumoaselor clădiri de patrimoniu, cele mai multe construite în timpul Imperiului Austriac şi Austro Ungar, aflate în prezent într-o stare deplorabilă, unele dintre ele fiind gata să se prăbuşească în orice moment.

• Etapele includerii unui obiectiv în Lista Patrimoniului Mondial

  Doar statele care acceptă principiile enunţate în „Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural” pot formula solicitări de includere a unor obiective culturale sau site-uri naturale în Lista Patrimoniului Mondial.

  Primul pas pe care un stat semnatar al Convenţiei trebuie să-l implementeze pentru includerea unui sit în Patrimoniul Mondial este realizarea unui inventar, denumit „Lista Indicativă”, al celor mai importante obiective naturale şi de patrimoniu, aflate pe teritoriul său. Existenţa unui obiectiv pe Lista Indicativă cu minim un an înainte de a fi examinat în cadrul Comitetului Patrimniului Mondial este o condiţie esenţială în cadrul procesului de includere. Lista Indicativă poate fi considerată, aşadar, şi un instrument de planificare, destinat fiecărui stat în parte, ea conţinând informaţii despre intenţiile de includere în LPM UNESCO, existente la nivel naţional.

• Furnalul de la Govăjdia - monumentul de arhitectură industrială unicat în România lăsat de izbelişte

  Cel mai vechi furnal cu turnare continuă din Europa a fost dat în folosinţă la începutul secolului XIX-lea. Situat în localitatea Govăjdia, judeţul Hunedoara, a reprezentat un simbol al dezvoltării producerii fontei în Transilvania. Deşi este inclus pe lista monumentelor istorice, starea de degradare a furnalului avansează, iar autorităţile nu se implică în restaurarea lui, în ciuda potenţialului turistic pe care îl are.

• Gara Obor (Galerie FOTO)

  Linia de cale ferată București - Băneasa - București Obor (Gara de Est) a fost construită pentru descongestionarea traficului feroviar din București - Nord, urmând să devină punctul principal al Capitalei în relația cu Constanța. 
  
  Gara a fost poziționată la periferia orașului, atât pentru că transportul feroviar să nu provoace disconfort zonelor rezidențiale, cât și din motive economice legate de achiziție a terenului.
  
  Un alt aspect important în alegerea amplasamentului a fost faptul că în apropiere se ținea oborul. Gara influențează în timp constituirea ramificației Bd. Ferdinand din axa bulevardelor de pe direcția E-V.
  
  Gara de Est a fost inaugurată la 1 februarie 1903.

• Hanul Gabroveni din Argeş - aproape o ruină

  Situat în Piteşti, judeţul Argeş, Hanul Gabroveni este reprezentativ pentru această zonă. În 2004, a fost declarat monument istoric (cod AG-II-m-B-13436), iar lipsa investiţiilor în consolidarea clădirii a dus la degradarea acestei bijuterii arhitecturale. În prezent, hanul se află în proprietate privată, iar deţinătorii şi-au exprimat de-a lungul timpului intenţia de a-l vinde, însă nu au găsit cumpărători. Oficialii locali au explicat lipsa de interes pentru achiziţionarea clădirii istorice ca urmare a resurselor financiare insuficiente.

• Hotel Rex - perla litoralului românesc - neinteresant pentru autorităţi

  Emblemă a litoralului românesc, a fost cândva cel mai luxos şi mai modern hotel din zona Balcanilor. Construit în timpul regelui Carol al II-lea, acest monument istoric, cu o mare valoare arhitecturală, se degradează treptat. După anii ‘90, s-a aflat în proprietate privată, iar în ultimii 10 ani nu au fost iniţiate lucrări de reabilitare. De asemenea, proprietarul şi-a anunţat intenţia de a-l vinde, însă autorităţile au declarat deja că nu sunt interesate să-l achiziţioneze din cauza lipsei resurselor financiare.

• Limesul Dacic, comoara romană din România, inclusă în Patrimoniul UNESCO: între recunoaștere internațională și provocările punerii în valoare

  Limesul Dacic,ansamblu de fortificații romane ce marchează granițele Imperiului Roman din provincia Dacia, a fost inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în cadrul celei de-a 46-a sesiuni  Comitetului de la New Delhi (27.07.2024). Decizia marchează recunoașterea internațională, la cel mai înalt nivel, a importanței patrimoniului arheologic al Românieiși poziționează statul român într-un club select de state (Marea Britanie, Germania, Olanda, Austria și Slovacia) care au inclus, la rândul lor, frontierele Imperiului Roman în UNESCO.

  Limesul Dacic cuprinde 277 de componente arheologice din 16 județe din România și reprezintă cel mai lung sector terestru al frontierelor Imperiului Roman din Europa, cu peste 1.500 de km.

  Deși acțiunile întreprinse de autoritățile române în perioada 2016-2024 au condus la includerea sitului în UNESCO, reușita reprezintă doar un prim pas, fiind necesară, mai departe, administrarea, conservarea și valorificarea eficientă a acestui patrimoniu de mare complexitate, în conformitate cu recomandările Comitetului UNESCO. Cu alte cuvinte, statul român mai are un drum lung în ceea ce privește transformarea acestor recomandări în acțiuni concrete și vizibile comunității românești și internaționale, pentru a îmbunătăți gestionarea sitului și a-l conexa de frontierele romane europene.

  Reuniunea Comitetului Mondial din acest an (19-29.07.2026) din Busan, Coreea de Sud, în care va fi examinat stadiul îndeplinirii obligațiilor României(transmise oficial comisiei în noiembrie 2025), ridică serioase îngrijorări în ceea ce privește modul în care se vor raporta specialiștii internaționali la acțiunile – sau mai bine spus, inacțiunile – de până acum ale statului român, de prezervare și valorificare a sitului.

  La o primă analiză a datelor prezentate în singurul document ce poate fi accesat de public, de pe site-ul UNESCO și nu de pe site-ul Ministerului Culturii al României,  situația nu este favorabilă României, fapt ce ar putea atrage consecințe precum includerea Limesul Dacic în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

  În contextul acesta, argumente pot fi următoarele:

  • nu au fost realizate studii sau cercetări de teren privind siturile arheologice pentru a putea fi identificate informații precise în legătură cu nivelul de conservare și degrade a acestor depozite arheologice;
  • nu există informații privind acțiuni concrete de actualizate a Planurilor Urbanistice Generale (PUG) în zonele unde se află componentele sitului, ci o enumerare a liniilor de finanțare prin care poate fi realizate înainte de actualizarea PUG-urilor;
  • nu au fost realizate acorduri interinstituționale care să prevadă măsuri de atenuare a impactului agriculturii și al silviculturii asupra componentelor relevante ale sitului și a zonelor tampon aferente acestora; mai mult, aceste reglementări ar trebui să fie incluse în PUG-uri, deci, ar trebui realizate înainte de actualizarea PUG-urilor;
  • nu a fost finalizat procesul de înscriere a tuturor componentelor în Lista Monumentelor Istorice din România. În fapt, situația se prezintă astfel: pentru 122 de situri de patrimoniu ar fi fost realizată (nu aprobată), conform celor asumate în raport, documentația tehnică și istorică, însă nu și cele necesare obținerii statutului juridic și cele administrative. În plus, pentru ceke 114 care necesită actualizări și pentru cele 33 care necesită detalii suplimentare nu a fost prezentat vreun stadiu;
  • accesul la informații relevante privind Limesul Dacic este limitat (pașii importanți realizați periodic sau aflați în responsabilitatea instituțiilor implicate în acest proces nu sunt menționați, iar datele de pe site nu sunt de actualitate), autoritățile asumându-și dezvoltarea site-ului dedicat (al Comisiei Naționale pentru Limes/ limesromania.ro) până în anul 2030;
  • deși monitorizarea stării de conservare a siturilor arheologice a fost asumate încă din 2024, asemenea date nu sunt disponibile public. Primele rapoarte de monitorizare trebuiau prezentate în 2025 și, de asemenea, postate pe platforma dedicată informațiilor privind Limesul Dacic (site-ul limesromania.ro);
  • nu a fost elaborată o strategie de turism sustenabil, care să valorifice acest patrimoniu – acțiune care depinde de îndeplinerea celorlalte recomandări - și nici strategia de cercetare privind Limesul Dacic;
  • nu au fost aprobate și adoptate reglementări privind evaluarea impactului asupra patrimoniului, pentru propunerile de dezvoltare din cadrul componentelor arheologice și a zonelor tampon (împotriva presiunilor moderne – proiecte de infrastructură sau activități silvice și agricole);
  • nu a fost amintotă existența unor eventuale măsuri de diminuare a impactului construcției autostrăzii A1 pe tronsoanele Racovița și Copăceni – Praerorium I.

  Așadar, Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului și alte instituții implicate în acest proces ar trebui să urgenteze demersurile de protejare și valorificare a sitului până în iulie 2026, astfel încât să poată demonstra capacitatea României de a gestiona acest patrimoniu de valoare universală.

• Mall de cinci etaje langă Palatul Știrbey
  Ministerul Culturii a dat undă verde proiectului imobiliar de la Palatul Știrbey de pe Calea Victoriei din Capitală. Acesta prevede construirea unui bloc de 34 de metri înălțime la doar câțiva metri de palat care este monument istoric și dublu ca înălțime față de acesta, precizează HotNews. 
   
  În plus, proiectul prevede construirea unui mall cu cinci etaje plus patru nivele de parcare subterană.
   
  Palatul Știrbey va fi restaurat și funcționalizat. Proiectul a fost criticat în nenumărate rânduri de arhitecți și societatea civilă fiind considerat prea masiv pentru zona respectivă.