patrimoniu

• Mănăstirea Horezu (Galerie FOTO)
  
  Situată în județul Vâlcea, la poalele muntelui Căpățanii, Mănastirea Horezu este considerată cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc.
   
  Lăcașul de cult, cu Hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", a fost ctitorit între anii 1693 – 1697 în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Actualmente se află în patrimoniul UNESCO din 1993.
   
• Mănăstirea Hurezi – monument UNESCO, loc de refugiu al lui Tudor Vladimirescu în urmă cu 200 de ani

  La împlinirea a două secole de la ridicarea la revoltă a poporului sub sabia slugerului Tudor din Vladimiri, merită să amintim rolul jucat de Sfânta Mănăstire Hurezi - unicul obiectiv UNESCO din Oltenia - în acel frământat an 1821.

• Mănăstirea Suceviţa

  Mănăstirea Suceviţa încheie suita mănăstirilor din nordul Moldovei ridicate în veacurile XV-XVI, deosebindu-se de acestea prin faptul că reprezintă rezultatul unei sume de ctitori – familia Movileştilor, şi nu a unuia singur cum se întâmplă în celelalte cazuri.  

  Datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea, mănăstirea Suceviţa reprezintă un monument istoric de seamă al României. Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 2010.

• Mănăstirea Voroneț, "Capela Sixtină a Estului"
  
  Mănăstirea Voroneț, supranumită "Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, în prezent cartier al orașului Gura Humorului. O astfel de apropiere are în vedere faptul că frescele ambelor monumente conţin câte o impresionantă reprezentare a Judecăţii de Apoi.
   
  Mănăstirea se află la 36 km de municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare (1457-1504). 
   
  Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme.
   
• Manifestații pentru Roșia Montană după ce Guvernul a stopat procedura includerii zonei în patrimoniul UNESCO

  Sute de oameni au ieși în stradă în București și Cluj pentru a manifesta față de decizia Guvernului de a cere suspendarea procedurii de includere a Roşiei Montana în UNESCO. Executivul și-a motivat decizia prin faptul că procesul cu Gabriel Resources nu s-a terminat şi că această companie cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier.

• MĂRŢIŞORUL, simbolul românesc al primăverii - PATRIMONIU UNESCO

  Tradiţia “Mărţişorului” este inclusă, din 2017, pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, în urma solicitării iniţiate de România, Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova, ţări în care există această sărbătoare străveche.

  Patrimoniul imaterial cuprinde tradiţii, expresii orale, practici sociale şi ritualuri, iar România are în prezent 7 elemente în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii: “Ritualul Căluşului”, “Doina”, “Ceramica Tradiţională de Horezu”, “Colindatul de ceată bărbătească”, “Jocul fecioresc din România”, “Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei”şi “Mărţişorul”.În prezent, Comitetul de Evaluare al UNESCO analizează includerea a încă două dosare: “Tradiţii de creştere a cailor lipiţani”şi“Arta cămăşii cu altiţă”.

   Mărţişorul este parte reprezentativă a spiritualităţii româneşti şi simbolizează renaşterea naturii.

• Monument istoric, pericol public

  Clădirea Filarmonicii din Oradea a ajuns să fie un pericol public în loc să fie o clădire-monument istoric.

  Din fațada clădiri se desprind, aproape zilnic, bucăţi mari de tencuială. Clădirea nu poate fi reabilitată până când Consiliul Judeţean Bihor şi Episcopia Romano-Catolică nu încheie disputa de proprietate asupra imobilului, precizează Digi24.

  Litigiul dintre cele două părți durează de peste 13 ani.

• Monument UNESCO la Iaşi?

  Oraşul Iaşi a căpătat, după preluarea de către Bucureşti a statutului de capitală a proaspătului stat român modern, o valoare simbolică, atribuindu-i-se titulatura de „capitală culturală”. Acest statut s-a consolidat, cu trecerea anilor, contribuind în acest sens deosebit de bogata activitate culturală şi universitară. Astăzi, latura culturală pregnantă a oraşului Iaşi este asigurată şi de numărul mare de monumente istorice pe care le găzduieşte, în condiţiile unei evoluţii continue, agresive, a peisajului urban local.

• Monumente care sunt lăsate pradă timpului

  
  După ce săptămâna trecută v-am arătat câteva exemple de ceea ce înseamnă dezastru urbanistic în București, săptămâna aceasta vă voi prezenta situația unor monumente care sunt lăsate de către proprietari și de către autorități să se degradeze pe zi ce trece.
  
  Un raport al Asociației pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo) arată că în perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureștean - 2621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice și 98 de zone construite protejate - s-a accelerat.
  
  Specialiștii susțin că Bucureștiul istoric este în pericol din cauza presiunii exercitate de dezvoltarea imobiliară, în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice și de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală.

• Monumentele pierdute ale Bucureștiului

  Ultima decadă a adus multiple schimbări în planul monumentelor din București. Dacă la finalul anilor 2000 Capitala României era rareori promovată ca o destinație turistică, astăzi este din ce în ce mai prezentă în topurile din domeniu. Din păcate, ultima decadă a marcat în egală măsură și o perioadă în care mai multe clădiri de patrimoniu aveau să fie demolate.

• Monumentele UNESCO din România - Potenţial enorm irosit prin prisma carenţelor legislative şi a valorificării precare

  Exceptând „extinderea” obiectivului „Bisericile din Moldova” în anul 2010, prin includerea monumentului Biserica „Învierii Domnului” a Mănăstirii Suceviţa, România nu a mai reuşit, în ultimii 20 de ani, realizarea niciunui dosar care să conducă la valorificarea unui monument în Lista Patrimoniului Mondial. De altfel, nu puţini sunt cei care consideră că în anii ’90 ţara noastră a beneficiat de o oarecare clemenţă din partea organismelor internaţionale cu privire la modul în care au fost incluse pe listă o parte dintre obiectivele culturale.

• Monumentul "Crucea Secolului", "mutat ilegal de Primăria Capitalei"

  Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) atrage atenţia asupra ilegalităţii lucrărilor de mutare a monumentului "Crucea Secolului", din Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, iniţiate de Primăria Capitalei, fără a avea avizul ministerului, informează un comunicat, citat de Mediafax.
  
  "Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional consideră că mutarea acestei lucrări fără avizul MCPN şi fără acordul moştenitorilor dreptului de autor asupra acesteia constituie o încălcare flagrantă a legii şi va fi sancţionată în consecinţă", se mai arată în comunicatul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional .

• O casă de pe strada Maria Rosetti ar putea fi înlocuită cu un bloc de 5 etaje
  
  O casă de circa 100 de ani de pe strada Maria Rosetti nr. 4 din centrul Capitalei a fost vandalizată, în prezent având ferestrele scoase, informează HotNews. 
   
  Imobilul se află în zona protejată Maria Rosetti - având grad de protecție maxim. Proprietarii doresc să demoleze această construcție și să ridice în loc un bloc cu 5 etaje, potrivit documentelor aflate pe site-ul Primăriei Capitalei.
   
  Potrivit informațiilor transmise HotNews.ro de Primaria Capitalei, instituția nu a dat autorizație de demolare sau de construire pentru această adresă. 
   
• Obiective româneşti înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

  La doar un an de la adoptarea Decretului 187 din 1990, România deschide Lista Patrimoniului Mondial prin înscrierea, în 1981, a Deltei Dunării ca sit natural, fiind clasificată, la nivel naţional, ca rezervaţie a biosferei şi ca parc naţional în taxonomia utilizată la nivel internaţional de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (IUCN).

• Patrimoniul Imaterial

   

  1. - Legea nr. 410 / 29.12.2005 privind acceptarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris la 17.10.2003.
   
  2. -  Legea nr. 143 / 21.05.2007  pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 118 / 2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale.
   
  3. - Legea nr. 26 / 29.02.2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial.
   
   
  1. - Ordinul ministrului culturii și cultelor  nr. 2236 / 12.04.2008 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Comisiei naționale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. 
   
  2. - Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2436 / 08.07.2008 privind elaborarea Programului național de salvgardare, protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial.
   
  3. - Ordinul ministrului  nr. 2491 / 27.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU. 
   
  4. - Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național  nr. 2678 / 24.11.2010 pentru modificarea  Anexei nr. 2, parte integrantă a Ordinului ministrului culturii și cultelor nr. 2236 /12.04.2008 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Comisiei naționale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, cu modificările ulterioare.
• Patrimoniul Mondial UNESCO

  Secolele XX şi XXI, considerate secolele vitezei, reprezintă pentru istoria omenirii un salt economic şi tehnologic fără precedent. Prinşi în viteza modificărilor socio-economice contemporane şi a trecerii treptate către un sistem globalizat, oamenii au tendinţa de a dezvolta latura materială, în contrast cu protejarea şi valorificarea bogăţiilor culturale asociate societăţii în care trăiesc.

  Cultura, cu toate aspectele ei, pierde treptat teren în faţa unei societăţi în care principiile consumeriste încep a face parte din viaţa cotidiană.

• Pentru unele, mumă, pentru altele, ciumă! (VIDEO)

  Valoarea istoriei unui popor stă în continuitate, iar Biserica este unul din canalele noastre identitare cu istoria, credința, specificul românesc.

  Doar că autoritățile locale uneori, ignoră acest "fapt divers" și își manifestă plenar preferința pentru anumite biserici pe care le primenesc, proiect după proiect, până le albesc... pe ele... sau fondurile... .

• Perla Apusenilor - staţiunea Moneasa - nu mai străluceşte

  Staţiunea balneo-climatică Moneasa din judeţul Arad, supranumită “Perla Apusenilor”, este afectată de infrastructura precară. Autorităţile nu par să fie interesate să adopte măsuri concrete pentru modernizarea şi întreţinerea acestei zone de interes naţional. Reabilitările s-au îndreptat în special către zona parcurilor şi spaţiilor verzi, în timp ce majoritatea hotelurilor sunt într-o avansată stare de degradare. În 2018, nepăsarea oficialilor a condus la pierderea unei finanţări de 5 milioane de euro din partea Uniunii Europene, deoarece documentaţia necesară nu a fost trimisă la timp.

  Moneasa este o oază curativă datorită apelor termale şi minerale, aeroterapiei şi helioterapiei.

• Perla pierdută a Bărăganului - biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Ivăneşti

  În mijlocul Bărăganului, mai exact în satul Ivăneşti din judeţul Ialomiţa, se află biserica ce poartă hramul “Cuvioasa Paraschiva”. Deşi înscrisă pe lista monumentelor istorice (cod IL-II-m-B-14133), aceasta a fost abandonată de enoriaşi şi autorităţi, riscând să se prăbuşească. Biserica are în spate o legendă tristă ce datează din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

  Restaurarea şi punerea în valoare a lăcaşului de cult sunt greu de realizat, mai ales că o nouă biserică, ce poartă acelaşi hram, a fost construită la intrarea în sat.

• Peșteri din Retezat, jefuite fără să-i pese nimănui

  Din peșterile Retezatului, de-a lungul timpului, au fost furate fosile de ursus spellaeus, tigru și râs de cavernă. 

  În unele cazuri autoritățile nu au știut, în altele nu s-au autosesizat.
  
  Jaful continuă și în prezent, fiecare autoritate a statului aruncând vina dintr-o parte în alta.
  
  Aflată la câteva sute de metri de DN66A, peştera din Scorota Seacă adăpostea fosile ale unor animale preistorice, vechi de peste 600 de milioane de ani.
  
  ”Există legislaţie cu privire la pedepsirea celor care fură din peşteri, numai că nici Ministerul Mediului, nici celelalte ministere şi instituţii care se ocupă de patrimoniul cultural nu s-au implicat prea tare", a declarat George Resiga, şeful Salvamont Lupeni.

• Planul Naţional de Restaurare în 2012, un joc politic?

  Planul Naţional de Restaurare este unicul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul ţării. 

  Potrivit legii, Ministerul Culturii, în baza unor recomandări făcute de Institutul Naţional al Patrimoniului, întocmeşte o listă a monumentelor ce urmează a fi finanţate, ţinându-se cont de două principii de bază: stadiul de degradare şi importanţa clădirii.
   
  Deşi acestea sunt criterii absolut normale şi legale, ele par a nu fi singurele respectate de autorităţi.
   
  Un exemplu concret îl întâlnim, potrivit jurnaliştilor de la Adevărul, în judeţul Bihor.
   
  Pentru această regiune, prin Planul Naţional de Restaurare (P.N.R.), s-a alocat pentru anul acesta un total de 705.750 lei pentru cinci obiective de patrimoniu: Cetatea Oradea, Castelul Stubenberg şi trei biserici (Abram, Parhida şi Fughiu).
   
  În judeţul Bihor există însă castele şi conace ungureşti, hotelul Parc, precum şi numeroase biserici de lemn precum Căpâlna, Cociuba Mică, Duşeşti, Hinchiriş, Hotar şi Gheghie care se află într-o starea deplorabilă.
• Planul urbanistic pentru Diametrala Buzești-Berzei-Uranus, suspendat de Curtea de Apel Cluj. Lucrările continuă

  Curtea de Apel din Cluj a anulat la sfârșitul săptămânii trecute Hotărarea prin care Consiliul General al Municipiului București a aprobat în 2006 proiectul Diametralei Buzești-Berzei-Uranus și autorizația dată de municipalitate în 2009 pentru două segmente din drum: Calea Victoriei-Occidentului și Calea Plevnei -Dinicu Golescu, potrivit Asociației Salvați Bucureștiul, citată de Hotnews.
  
  În baza hotărârii de Consiliu General din 2006 au fost demolate 90 de case, printre care și clădiri monument istoric și au fost expropriate circa 1000 de persoane.

• Primăria Sectorului 4, suspectată că a demolat fără autorizație o clădire de patrimoniu

  Urmărirea penală într-un dosar în care Primăria Sectorului 4 este suspectată de demolarea fără autorizație a unei clădiri de patrimoniu care aparținea Mănăstirii Sămurcășești, va fi redeschisă, potrivit Judecătoriei sectorului, relatează Mediafax. 

  Hotărârea instanței a fost o urmare a unei plângeri a Asociației Salvați Bucureștiul.

• Proiect de lege pentru distrugerea clădirilor de patrimoniu
  Reabilitarea termică a clădirilor aflate în zonele protejate și din zona de protecție a clădirilor monument istoric s-ar putea face fără autorizație de construire, potrivit unui proiect inițiat de un grup de parlamentari PNL și PSD, citat de cei de la HotNews. 
   
  Documentul mai arată că reabilitarea termică fără autorizație s-ar putea face chiar în cazul clădirilor monument istoric. 
   
  Proiectul legislativ a fost respins de Senat la sfârșitul anului trecut, însă el a fost rediscutat în această săptămână de Comisia de Administrație de pe lângă Camera Deputaților. 

   

  Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, susține că această lege, dacă va fi adoptată, va duce la distrugerea clădirilor de patrimoniu. 
   
• Rezervația Biosferei Delta Dunării (Galerie FOTO)
  
  Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România, și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
   
  Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN.
   
  Rezervația Biosferei Delta Dunării este cea mai tânără regiune a țării și totodată cea mai importantă zonă umedă a Europei Centrale. Principala sa atracție o constituie biodiversitatea remarcabilă.