Istoric

Datează din perioada 1695-1698 și este cunoscut sub denumirea de ”foișorul de la vii”.

Constantin Brâncoveanu, domnitor la Țării Românești între anii 1688-1714, s-a îngrijit personal de podgoriile deținute în zona respectivă, unde obișnuia să fie prezent pentru culesul viilor și unde a construit o cramă. De-a lungul timpului, calitatea vinului din podgoriile de la Ștefănești a devenit cunoscută atât la nivel național, cât și internațional.

Conacul a fost o construcție solidă, amplasată într-un cadru pitoresc. Avea un plan dreptunghiular, iar nivelul principal al clădirii prevedea o încăpere de mari dimensiuni, plus alte două încăperi mici.

La începutul secolului al XX-lea, în acest loc au stat călugări, ulterior ansamblul s-a aflat în proprietate privată. În anul 1947, domeniul a fost naționalizat.

În 2004, domeniul a fost declarat Ansamblu și inclus pe lista monumentelor istorice cu valoare națională (cod LMI-AG-II-m-A-13834).

Deficiențe

În prezent, conacul de vie de la Ștefănești este o ruină ce amintește de domeniul lui Constantin Brâncoveanu, iar din vechea clădire au rămas doar pereții din cărămidă.

Deși monument istoric, ansamblul nu a  fost vreodată pus în valoare. În acest sens, este nevoie de implicarea autorităților care pot iniția demersuri pentru conservarea și valorificarea acestor ruine, precum și pentru integrarea lor în ansamblul urban.

Lipsa de acțiune va duce la dispariția unui reper din istoria națională.