Marți, 09 Aprilie 2024 10:43

Cetatea Șoimoș - în cădere liberă Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Cetatea Șoimoș Cetatea Șoimoș specialarad.ro

Situată în localitatea Lipova din județul Arad, Cetatea Șoimoș, monument istoric de importanță națională (cod LMI AR-II-a-A-00618), se află în stare de ruină, deși este mărturia unei istorii spectaculoase.

A fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1278, iar de-a lungul timpului s-a aflat în proprietatea mai multor personalități istorice, printre care: Iancu de Hunedoara, Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg, Gheorghe Doja, Ioan Sigismund, Győrgy Borbély, Mihai Viteazul.

Consiliul Județean Arad și Primăria Lipova au făcut promisiuni  repetate pentru reabilitarea Cetății, însă niciun demers nu s-a concretizat. Mai mult, pare că disputa dintre cele două instituții a prevalat în fața lucrărilor de reabilitare.

Potrivit ultimelor declarații ale oficialilor, Ministerul Culturii a promis că va aloca fonduri pentru readucerea la viață a acestei fortărețe.

Scurtă prezentare

Parte a orașului Lipova din județul Arad, Cetatea Șoimoș este una dintre cele mai frumoase cetăți medievale de pe teritoriul României.

A fost construită la sfârșitul secolului al XIII-lea de către Paul, ban de Severin și atestată documentar pentru prima dată în anul 1278, sub denumirea de Solymos.

Cuprinde ziduri înalte de peste 9 metri, turnuri interioare în formă triunghiulară, un șanț de apărare lat și adânc peste care era suspendată o punte pe 3 piloni uriași de piatră. Pe lângă construcțiile cu rol defensiv, cetatea mai avea spații rezidențiale. De asemenea, pentru construcția acesteia s-au folosit foarte multe pietre de granit, material care s-a păstrat bine până în zilele noastre.

Amplasată pe un deal stâncos, oferea o bună vedere a zonei.

Numele cetății face referire la faptul că în Evul Mediu erau antrenați în acest loc șoimi pentru vânătoare.

De-a lungul timpului s-a aflat în proprietatea mai multor persoane.

Potrivit datelor istorice, a ajuns domeniu regal după 1315, fiind reședința comiților și vicecomiților de Arad. În anul 1456, a intrat în posesia lui Iancu de Hunedoara, care ulterior a dăruit-o căpitanului husit ceh Jan Giskra. Trebuie menționat că în perioada lui Iancu de Hunedoara, cetatea a fost refăcută de meșteri italieni, aspectul actual datând din acea perioadă.

În anul 1509, cetatea și domeniul au ajuns în stăpânirea lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg. Ulterior, a fost asediată (1515) de către cruciații lui Gheorghe Doja, iar în 1541, când Transilvania a devenit principat autonom, Șoimoșul a fost reședința principelui minor, Ioan Sigismund și a mamei sale, regina Isabela.

În 1552, turcii au ocupat cetatea, după asedii repetate, iar în 1595 a fost recucerită de către Győrgy Borbély, ajungând în custodia domnitorilor din Arad.

În perioada 1599-1600, cetatea a fost preluată de Mihai Viteazul, apoi (1688) a fost eliberată definitiv de sub ocupația turcească.

În 1788, a fost părăsită oficial, iar din secolul al XIX-lea a intrat pe lista monumentelor protejate.

Deficiențe

Ultimele acțiuni de conservare au fost realizate în anii 1970.

În prezent, Cetatea Șoimoș este o ruină. Mai mult, un zid al cetății s-a prăbușit recent, iar autoritățile locale și județene se acuză reciproc pentru starea deplorabilă în care se află monumentul istoric.

Pe de o parte, reprezentanții Consiliului Județean Arad au declarat că au avut în administrare cetatea în perioada 2016-2020, dar nu au putut obține finanțare din cauza faptului că municipalitatea Lipova nu a transmis la timp documentația necesară.

Pe de altă parte, Primăria Lipova a preluat acest monument istoric în anul 2020 cu scopul reabilitării prin fonduri europene, însă niciun demers nu a fost materializat în acest sens.

Potrivit oficialilor locali, costul lucrărilor ar fi de aproximativ 40 de milioane de euro, cetatea necesitând o reconstrucție în proporție de 80%.

Șanse de salvare a Cetății Șoimoș la nivel declarativ

În februarie 2024, oficialii locali din Arad s-au întâlnit cu Raluca Turcan, ministrul culturii și cu Oana Zaharia, directorul general al Institutului Național al Patrimoniului, obținând acordul acestora pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare. Astfel, Institutul Național al Patrimoniului va finanța realizarea expertizei tehnice și a documentației, iar consolidarea va fi susținută cu fonduri de la Compania Națională de Investiții.

Valorificarea acestui monument istoric va reda comunității un obiectiv de patrimoniu deosebit, cu o lungă istorie în spate.

Cert este că ambițiile oficialilor s-au dovedit a fi mai presus decât orice dorință de a ne salva istoria. Fără o atitudine responsabilă din partea autorităților, nu vom reuși să promovăm valorile istorice ale poporului român.

 

Citit 208 ori Ultima modificare Marți, 09 Aprilie 2024 14:57


Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.