Afişez elemetele după tag: demolări

Ultima decadă a adus multiple schimbări în planul monumentelor din București. Dacă la finalul anilor 2000 Capitala României era rareori promovată ca o destinație turistică, astăzi este din ce în ce mai prezentă în topurile din domeniu. Din păcate, ultima decadă a marcat în egală măsură și o perioadă în care mai multe clădiri de patrimoniu aveau să fie demolate.

În ciuda deciziei Tribunalului București de a anula Planul Urbanistic Zonal care stătea la baza construirii Diametralei Nord-Sud (lărgirea străzilor Buzești-Berzei), Primăria Capitalei continuă demolarile de pe Buzești-Berzei, informează Hotnews.

Acum a fost demolată o casă de pe Calea Griviței, nr. 119, parte a ansablului monument istoric Calea Griviței.

"Executarea" clădirii s-a facut în baza autorizației de desființare nr. 38/04.02.2011 și a unui aviz emis de Direcția pentru Cultură București pe 15 martie 2011.

Asociația Salvați Bucureștiul a sesizat Inspectoratul de Stat în Construcții în acest caz, însă reprezentanții asociației susțin că instituția a refuzat să intervină.

Acum, cazul Lipscani 30-34.

Nu a trecut mult de la demolarea ilegală a monumentului istoric Fundaţiile Academiei domneşti de la Sf. Sava, dar a trecut suficient timp pentru ca demolatorii să înţeleagă că nu vor fi traşi la răspundere.

Legea Monumentelor Istorice rămâne pe mai departe un text neputincios, un eufemism jalnic, necesar poate de ochii "Europei".

Problema responsabilităţii e perimată.

Respectul organismelor statului care au misiunea de a ocroti patrimoniul se reduce, cum au afirmat în presă diverşi funcţionari "de bine", la punerea în practică a principiului aud, văd, dar tac.

Cazul Sf. Sava, ca şi altele, s-a rezolvat simplu, eficient, cu buldozerul.

În prealabil s-au găsit, fireşte, specialiştii necesari, comisiile antrenate în exersarea aceluiaşi audi, vidi, sile!