Afişez elemetele după tag: arhitectură

Imobilul - reşedinţa personală a arhitectului Paul Gottereau, proiectantul unor clădiri-simbol din Capitală, se află într-o stare precară din cauza lipsei unor măsuri de conservare şi a unor acţiuni din partea autorităţilor. Casa a fost locuită de politicianul Constantin C. Arion şi fiul său vitreg Edmond van Saanen Algi, arhitect cu o contribuţie deosebită la realizarea unor impresionante clădiri din Bucureşti. Intervenţia autorităţilor pentru preluarea imobilului şi restaurarea acestuia ar putea deveni un bun exemplu de reconversie funcţională a unui spaţiu abandonat, având în vedere amplasarea în zona centrală şi turistică a Capitalei.

Conacele sunt elemente de identitate naţională. Nu putem să lăsăm timpul să muşte adânc din ele. Nu ne regăsim identitatea dacă nu conservăm istoria, iar edificiile, de orice fel ar fi ele, au o deosebită importanţă istorică şi arhitecturală.

Denumită inițial Gara Târgoviștei, după vechea denumire a Căii Griviței (calea Târgovistei), construcția este inaugurată în 1872, odată cu intrarea în exploatare a liniei de cale ferată Roman-Galați-București-Pitești.

Lucrările executate de către concesiunea Stroussberg s-au desfășurat între 1868-1872, proiectul inițial suferind o serie de modificări. În 1888 Gara Târgoviștei devine Gara de Nord. 

Construcția Gării de Nord a fost executată între anii 1868-1872, fiind concepută în formă de „U", din două corpuri paralele, legate la capătul dinspre ateliere cu un alt corp perpendicular.

În perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice actualizate) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat, se arată într-un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului  "Platform for Bucharest - Stronger Voices", finanţat de CEE Trust

În lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric.

În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate.