Luni, 08 August 2011 14:03

Cum se distruge patrimoniul de la Roșia Montană?

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Rosia Montana. Foto: crestin-ortodox.roCotidianul.ro scrie despre existenÈ›a unui protocolul secret încheiat între RoÅŸia Montană Gold Corporation ÅŸi Institutul NaÅ£ional al Patrimoniului potrivit căruia, în privinÅ£a proiectului de la RoÅŸia Montană, România este victima uneia dintre cele mai mari manipulări de presă din ultimii 20 de ani.

Astfel deÈ™i, precizează cotidianul.ro, în agresivele campanii publicitare ale RoÅŸia Montană Gold Corporation, promovate începând din 12 iulie pe toate posturile de televiziune importante, radio ÅŸi în presa scrisă, se afirmă că această companie investeÅŸte 70 de milioane de dolari în patrimoniu, în realitate suma avansată este de doar 43 milioane de dolari, restul până la 70 milioane fiind integraÅ£i în cadrul bugetării proiectului minier, atunci când acesta va fi demarat.

Un alt document publicat de cei de la cotidianul.ro este certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Muntele Cârnic, emis cu aprobarea ministrului Culturii, Kelemen Hunor.

Protocolul dintre Institutul NaÅ£ional al Patrimoniului (condus de udemeristul Kovacs Josef) ÅŸi RoÅŸia Montană Gold Corporation este înregistrat la Ministerul Culturii ÅŸi Patrimoniului NaÅ£ional, cu numărul 3518, în data de 19.07.2011, cu toate că acesta a fost semnat în data de 15.07.2011.

Mai mult, protocolul este de fapt doar un simplu ACORD DE PRINCIPIU, ÅŸi nicidecum un ANGAJAMENT FERM DE PLATÄ‚!

Angajamentul de plată este documentul pe care cei de la Roşia Montană Gold Corporation şi decidenţii udemerişti din Ministerul Culturii l-au denumit contract subsecvent.

Contractul subsecvent nu a fost semnat până în prezent, cu toate că în protocol se stipulează că acesta trebuie semnat într-un termen de 15 zile de la semnarea protocolului.

Pe cale de consecinţă, se poate observa că faţă de varianta intermediară a protocolului, s-a înlocuit condiÅ£ionarea plăţii banilor de eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică cu contractul subsecvent, astfel încât cei de la RoÅŸia Montană Gold Corporation să fie acoperiÅ£i în cazul în care Kelemen Hunor ar da semne că s-ar răzgândi ÅŸi că ar schimba direcÅ£ia.

Pe de altă parte, dacă se urmăresc prevederile din OUG nr. 43/2000 republicată, la articolul 2, alineatul 10, se poate vedea: "Emiterea acordului de mediu se face numai după emiterea avizului Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru aplicarea principiului conservării integrate".

Ca atare, emiterea unui acord de mediu pentru proiectul minier RoÅŸia Montană înaintea existenÅ£ei unui astfel de aviz contravine în mod flagrant legii.

Certificatul nr. 9/2011 a fost emis de Direcţia Judeţeană Alba, deşi decizia a fost luată de un for naţional - Comisia Naţională a Monumentelor Istorice.

AÅŸadar, ministerul NU a emis niciun document valabil.

Mai mult, documentaÅ£ia depusă de RoÅŸia Montană Gold Corporation nu a fost actualizată în conformitate cu prevederile Odinului ministrului Culturii nr. 2361/2010, ordin în care Masivul Cârnic apare INTEGRAL cu statut de monument istoric.

AÅŸadar, în lipsa unui ordin al ministrului de declasare a Masivului Cârnic de la statutul legal conscrat prin ordinul menÅ£ionat, Certificatul nr. 9/2011 NU este efectiv ÅŸi NU produce efecte în planul statutului Masivului Cârnic ÅŸi nu poate produce efecte juridice nici în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului aflate în derulare la Ministerului Mediului.

AÅŸa se desfăşoară cea mai veroasă afacere din ultimii 20 de ani din România: sub oblăduirea ÅŸi cu sprijinul direct al puterii politice.

Cum s-a răzgândit UDMR în privinÈ›a proiectului RoÈ™ia Montană

Kelemen Hunor. Sursă foto: cotidianul.ro.Cotidianul.ro scrie că, puterea pedelistă - susÅ£inătoare declarată a proiectului celor de la RoÅŸia Montană Gold Corporation - nu s-a dat înapoi de la folosirea infailibilelor "arme" DNA ÅŸi banii pentru a-i convinge pe cei de la UDMR - opozanÈ›i dintotdeauna ai proiectului de exploatare a aurului de la RoÅŸia Montană.

Cotidianul.ro a pus cap la cap toate informaÅ£iile legate de scandalul din ultimele săptămâni de la RoÅŸia Montană ÅŸi vă prezintă

Filmul evenimentelelor care au dus la răzgândirea UDMR, începe în data 12 iulie când exploda bomba "Ministrul Mediului Laszlo Borbely, cercetat la DNA, într-un dosar de cumpărare de trafic de influenţă ÅŸi mită sub forma renovării apartamentului cuscrei liderului UDMR ".

ÅžtiÅ£i ce a urmat: breaking news-uri ÅŸi dezbateri non-stop despre apartamentul cuscrei vicepreÅŸedintelui UDMR, jurnaliÅŸtii fugind după soÅ£ia ÅŸi cuscra lui Borbely, la ieÅŸirea de la audierile de la DNA Oradea, ÅŸi, cireaÅŸa de pe tort, ieÅŸirea plângăcioasă a lui Daniel Morar, starostele-ÅŸef de la DNA, care a reclamat în mod halucinant presiunile pe care udemeriÅŸtii ÅŸi opoziÅ£ia le fac asupra procurorilor săi în "cazul Borbely, care de fapt încă nu există".

După această cascadă de evenimente care a durat aproximativ 48 de ore, s-a aşternut brusc tăcerea asupra aşa-zisului dosar Borbely.

Aparent fără legătură cu tsunami-ul care traversase UDMR la începutul acelei săptămâni, două zile mai târziu, Kelemen Hunor iese pentru a anunÅ£a că a semnat descărcarea de sarcină arheologică a masivului Cârnic.

Cârnic este principalul motiv pentru care Comisia NaÅ£ională pentru Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii recomanda acum câteva săptămâni includerea RoÅŸiei Montane pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO, ÅŸi nicidecum descărcarea acestui masiv din Apuseni de sarcina arheologică.

Hotărârea pe care a luat-o ministrul împotriva recomandărilor comisiei de specialitate din propria sa ogradă, pare a fi fost determinată nu doar de dosarul prefabricat peste noapte de procurorii DNA pe numele numărului doi din UDMR, Laszlo Borbely, ci ÅŸi de o sumă considerabilă de bani pe care RoÅŸia Montană Gold Corporation ar plăti-o chipurile pentru conservarea patrimoniului arheologic de la RoÅŸia Montană.

Importantă sumă de bani pe care Roşia Montană Gold Corporation s-ar fi angajat, printr-un protocol confidenţial, să o plătească Ministerului Culturii se ridică la 43 de milioane de dolari.

AceÅŸti 43 de milioane de dolari s-ar adauga celor 25 de milioane de dolari pe care RoÅŸia Montană Gold Corporation a anunÅ£at deja că îi achită pentru avizarea proiectului la Ministerul Mediului.

Åži apropo de avizele de mediu pe care RoÅŸia Montană Gold Corporation trebuie să le obÅ£ină de la Ministerul Mediului, surse din conducerea UDMR au declarat în exclusivitate pentru cotidianul.ro că în UDMR se ÅŸtie foarte clar că ministrului Mediului, Laszlo Borbely, i s-a fabricat un dosar peste noapte "preventiv, pentru a nu se gândi să împiedice sau să întârzie obÅ£inerea avizelor de mediu pentru proiectul celor de RoÅŸia Montană Gold Corporation".

Angajamentul despre care facem vorbire există la această oră sub forma unui protocol semnat între DragoÅŸ Tănase, directorul RoÅŸia Montană Gold Corporation, ÅŸi Kovacs Josef, directorul Institutului NaÅ£ional al Patrimoniului, instituÅ£ia din subordinea Ministerului Culturii.

Cotidianul.ro a adresat pe cale oficială întrebări referitoare la veridicitatea acestui document, atât Institutului NaÅ£ional al Patrimoniului, cât ÅŸi Ministerului Culturii, precum ÅŸi firmei RoÅŸia Montană Gold Corporation, însă aceÈ™tia au refuzat să ofere vreo explicaÈ›ie.

Protocolul între INP ÅŸi RoÅŸia Montană Gold Corporation conÅ£ine mai multe clauze, iar cel mai frecvent invocată în text este clauza 3.1, care prevede: „...angajamentul RoÅŸia Montană Gold Corporation de a finanÅ£a obiectivele care Å£in de patrimoniul cultural este fundamental legat de progresul RoÅŸia Montană Gold Corporation în implementarea proiectului (de exploatare de la RoÅŸia Montană) atât în stadiile de aprobare ÅŸi de autorizare, cât ÅŸi în cele de construcÅ£ie ÅŸi operare".

Câteva paragrafe mai jos se detaliază modalitatea în care se face condiÅ£ionarea între aprobări ÅŸi plăţi.

RoÅŸia Montană Gold Corporation va plăti (în rate de câte 7 milioane de dolari, vreme de cinci ani) toată suma de 70 de milioane - deci inclusiv banii deja angajaÅ£i pentru Ministerul Mediului, atenÅ£ie!, numai dacă toate aprobările ÅŸi avizele vor fi obÅ£inute ÅŸi validate ca definitive ÅŸi irevocabile.

În acest sens este prevăzută ca dată finală 10 decembrie 2011! Pe repede înainte, că aÅŸa dictează interesul comun al companiei RoÅŸia Montană Gold Corporation ÅŸi al actualului regim.

Pe scurt, prin acest protocol, Institutul Naţional al Patrimoniului, deci Ministerul Culturi, se angajează să obţină, contra cost, decizii din partea altor ministere, dar şi sentinţe favorabile din partea unor instanţe de justiţie!

O altă chestiune care nu miroase deloc a bine în acest protocol este aceea că nu există nicio clauză, nicio frază măcar, în care să fie prevăzută modalitatea concretă prin care cele 70 milioane de dolari vor ajunge să fie folosite pentru conservarea patrimoniului din masivul Cârnic.

Că doar promisiunile ferme rostite pe ton ameninţător de Hunor Kelemen, prin diverse conferinţe de presă, nu ţin loc de clauze contractuale.

Trusturile de presă, cumpărate de cei de la Roşia Montană Gold Corporation

Cotidianul.ro scria într-un articol din 27 august 2010 că toate trusturile de presă au primit în ultimii trei ani bani de la RoÅŸia Montană Gold Corporation. Unele mai mult, altele mai puÅ£in. Fiecare după ce rating avea. Cert este că suma totală trece de 12 milioane de euro.

O privire sumară asupra publicităţii plătite de RoÅŸia Montană Gold Corporation arată că în perioada 2007-2010, nici un ziar local sau naÅ£ional n-a fost iertat.

Cei mai mulÅ£i bani pentru publicitate au fost alocaÅ£i de RoÅŸia Montană Gold Corporation în 2009.

An în care ministrul Economiei ÅŸi ComerÅ£ului, Adriean Videanu, spunea că statul trebuie să ajute compania canadiană să extragă aurul.

În 2009, cei mai mulÅ£i bani i-a primit Realitatea TV, nu mai puÅ£in de 2,26 milioane de euro. Åži vorbim doar de televiziune, nu de întregul trust Realitatea-CaÅ£avencu.

Urmează în ordine The Money Channel, cu 1,298 milioane de euro, ÅŸi PRO TV cu 1,94 milioane de euro.

Nici Televiziunea Română n-a scăpat de banii de la RoÅŸia Montană Gold Corporation. În 2009, TVR a primit nu mai puÅ£in de 1,092 milioane de euro.

În 2010, interesant este faptul că s-a schimbat modul de alocare a banilor.

Dacă în 2007-2009, RoÅŸia Montană Gold Corporation mai Å£inea cont de ratingul televiziunilor, în 2010 se Å£inea cont de apartenenÅ£a lor politică.

Cei mai mulÅ£i bani de la RoÅŸia Montană Gold Corporation în 2010 i-a primit televiziunea B1 TV, adică 284.000 de euro.

Urmează Realitatea TV, cu 230.000 de euro, Antena 1, cu aproape 160.000 de euro, TVR 1, cu 140.000 de euro, Antena 3, cu 89.000 de euro, Prima TV, cu 81.000 de euro, şi The Money Channel cu 65.000 de euro.

Åži ziarele au primit de-a lungul timpului bani frumoÅŸi.

Spre exemplu, anul acesta, cei mai mulÅ£i bani i-a primit „Săptămâna Financiară", 25,5 mii de euro, urmată de „România Liberă", cu 24,65 mii de euro, „Evenimentul zilei", cu 22,31 mii de euro, ÅŸi „Ziarul Financiar", cu 17,65 mii de euro.

Pentru documente și pentru a citi mai mult intrați pe Cotidianul.ro.

Citit 2536 ori Ultima modificare Vineri, 02 Mai 2014 14:30

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.