Afişez elemetele după tag: Răzvan Theodorescu

Sâmbătă, 23 Iunie 2018 12:16

Artistul, leii (bugetari) şi bucureştenii

Din antichitate şi până în contemporaneitate, trecând prin Evul Mediu, Renaştere şi Epoca Modernă, monumentele de for public au avut menirea de a satisface demosul. Arta plastică monumentală contribuie la modelarea spaţiului identitar colectiv.

Pentru a inspira sentimente precum patriotism ori demnitate naţională, este nevoie însă de o condiţie esenţială, dincolo de cea intrinsecă a calităţii actului artistic: relevanţa pentru identitatea naţională. În anul Centenarului Marii Uniri, raportarea la origini, tradiţie şi valori este cu atât mai importantă.

Dacă ne referim la numărul de monumente de for public inaugurate în municipiul Bucureşti, după 1990, o concluzie se impune de la sine: toţi edilii Capitalei, într-o măsură mai mare sau mai mică, au dat dovadă de o adevărată slăbiciune pentru artă. Lansată de nobilul roman Gaius Mecenas, în urmă cu mai bine de două milenii, filantropia frumosului a găsit un teren fertil pe malurile Dâmboviţei. Cu singura diferenţă că mecenatul urmaşilor Romei nu mai este finanţat din averea personală, ci din fonduri publice.

Publicat în Centenar