Autorităţile bucureştene s-au gândit că în centrul Capitalei mai există un loc frumos de care încă nu se atinseseră ca să-l strice şi au început treaba.

Povestea uneia dintre cele mai vechi staţiuni din România, Băile Herculane, numită la începutul secolului XX de către împărătul Imperiului Austro-Ungar: "cea mai frumoasă staţiune de pe continent", se apropie cu paşi repezi de intrarea în legendă.

În locul imaginii unei cochete staţiuni care atrăgea capetele încornonate ale Europei, găsim în prezent un peisaj dezolant cu zeci de clădiri dărăpănate, ascunse sau nu de pânzele de protecţie, precizează Adevărul.

Sărăcia în care se zbat cele câteva mii de locuitori din staţiune este vizibilă înainte să cobori din tren în gara localităţii care nu de alta este şi cladire de patrimoniu.

În 2009 abia 20% din locuirile de cazare (10 000) puteau găzdui cât de cât turişti, iar anul trecut această cifră era şi mai mică.

Forfota care caracteriza această localitate a dispărut complet, iar promenada a devenit a devenit o acţiune nelipsită de riscuri reale din cauza frumoaselor clădiri de patrimoniu, cele mai multe construite în timpul Imperiului Austriac şi Austro Ungar, aflate în prezent într-o stare deplorabilă, unele dintre ele fiind gata să se prăbuşească în orice moment.

Monument istoric ce datează din anul 1835, prima moară cu aburi din Capitală, Moara lui Assan este lasată de autorităţile responsabile să se deterioreze pe zi ce trece.

După mai bine de 24 ore în care a ars în continuu pe 7 şi 8 iunie, incendiul de la monumentul "Moara lui Assan" a fost stins de autorităţi.

Pompierii au intervenit cu un elicopter pentru a stinge incendiul de la Moara lui Assan.

Purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Daniel Vasile, a precizat atunci că a fost pentru prima dată când instituţia a solicitat intervenţia unui elicopter pentru stingerea unui incendiu în Bucureşti.

Dacă despre viaţa şi activitatea poetului Vasile Alecsandri se poate scrie doar la modul laudativ, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre modul în care urmaşii săi îi cinstesc memoria. 

Casa în care poetul s-a născut, în municipiul Bacău, în 1821, este în prezent o ruină în loc să fie un muzeu dedicat marelui om de cultură, se arată într-un material publicat de Adevărul.

Istoria acestui imobil începe undeva în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Locuinţa a fost moştenită de poet de la părintele său, vornicul Vasile Alecsandri. 

Din peșterile Retezatului, de-a lungul timpului, au fost furate fosile de ursus spellaeus, tigru și râs de cavernă. 

În unele cazuri autoritățile nu au știut, în altele nu s-au autosesizat.

Jaful continuă și în prezent, fiecare autoritate a statului aruncând vina dintr-o parte în alta.

Aflată la câteva sute de metri de DN66A, peştera din Scorota Seacă adăpostea fosile ale unor animale preistorice, vechi de peste 600 de milioane de ani.

”Există legislaţie cu privire la pedepsirea celor care fură din peşteri, numai că nici Ministerul Mediului, nici celelalte ministere şi instituţii care se ocupă de patrimoniul cultural nu s-au implicat prea tare", a declarat George Resiga, şeful Salvamont Lupeni.

Acum, cazul Lipscani 30-34.

Nu a trecut mult de la demolarea ilegală a monumentului istoric Fundaţiile Academiei domneşti de la Sf. Sava, dar a trecut suficient timp pentru ca demolatorii să înţeleagă că nu vor fi traşi la răspundere.

Legea Monumentelor Istorice rămâne pe mai departe un text neputincios, un eufemism jalnic, necesar poate de ochii "Europei".

Problema responsabilităţii e perimată.

Respectul organismelor statului care au misiunea de a ocroti patrimoniul se reduce, cum au afirmat în presă diverşi funcţionari "de bine", la punerea în practică a principiului aud, văd, dar tac.

Cazul Sf. Sava, ca şi altele, s-a rezolvat simplu, eficient, cu buldozerul.

În prealabil s-au găsit, fireşte, specialiştii necesari, comisiile antrenate în exersarea aceluiaşi audi, vidi, sile!

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a respins cerea de clasare a bulevardelor Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor, iniţiata de Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România.

Decizia ministrului, precizează HotNews, survine deşi studiul istoric realizat de arhitectul Nicolae Lascu propunea clasarea ansamblului ca monument de importanţă naţională, iar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a decis introducerea obiectivului în lista monumentelor istorice.

Totodata, ministrul Culturii a avizat amplasarea a două pasaje rutiere, subterane, sub Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei Libere.

Pasajele rutiere, după părerea societaţii civile, vor mutila bd. Kiseleff şi Aviatorilor.

Aflată pe lista monumentelor istorice din Municipiul București, la nr. crt.91, cu codul LMI 2004: B-I-s-A-17884 UT, Mănăstirea Chiajna a ajuns o ruină îngropată sub gunoaie.

Construcția ei a început în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi a fost terminată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790).

La ea au lucrat meșterii care au înălțat odinioara conacul Văcăreștilor, de lângă Târgoviște, astăzi și el aflat în ruină.

Mănăstirea și-a luat numele de la o moșie a celebrei Doamne Chiajna, soția lui Mircea Vodă.

A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime și 18 înălțime, ziduri groase de 1 și 2 metri.

Cotidianul.ro scrie despre existența unui protocolul secret încheiat între Roşia Montană Gold Corporation şi Institutul Naţional al Patrimoniului potrivit căruia, în privinţa proiectului de la Roşia Montană, România este victima uneia dintre cele mai mari manipulări de presă din ultimii 20 de ani.

Astfel deși, precizează cotidianul.ro, în agresivele campanii publicitare ale Roşia Montană Gold Corporation, promovate începând din 12 iulie pe toate posturile de televiziune importante, radio şi în presa scrisă, se afirmă că această companie investeşte 70 de milioane de dolari în patrimoniu, în realitate suma avansată este de doar 43 milioane de dolari, restul până la 70 milioane fiind integraţi în cadrul bugetării proiectului minier, atunci când acesta va fi demarat.

Un alt document publicat de cei de la cotidianul.ro este certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Muntele Cârnic, emis cu aprobarea ministrului Culturii, Kelemen Hunor.