SOS Patrimoniu

 

Clădirea istorică a fost ridicată în secolul al XVII-lea, fiind un loc vizitat frecvent de Tudor Vladimirescu. Contruită în stilul unei cule, casa este localizată în comuna Săcelu, județul Gorj (stațiune balneoclimatică de interes regional), în apropierea Școlii Gimnaziale și a Centrului de agrement din localitate. Din păcate, starea monumentului a fost afectată de lipsa de implicare a autorităților, clădirea devenind un pericol public pentru locuitori și, în special, pentru elevii școlii din localitate.

Recent, potrivit unui comunicat al Primăriei Săcelu, clădirea a fost inclusă într-un proietect de restaurare, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență/ PNRR. Rămâne de văzut în ce măsură se vor concretiza demersurile, iar monumentul să fie salvat și transformat într-un obiectiv a cărui valoare patrimonială să fie evidențiată.

Ansamblul conacului de vie brâncovenesc din localitatea Valea Mare - Ștefănești (județul Argeș) este un obiectiv unicat al epocii brâncovenești, remarcabil prin construcția solidă.

În anul 2004, a fost declarat Ansamblu și inclus pe lista monumentelor istorice cu valoare națională (cod LMI-AG-II-m-A-13834). Cu toate acestea, edificiul nu a fost vreodată pus în valoare, iar lipsa de acțiune din partea autorităților locale ce îl administrează a facilitat transformarea ansamblului în ruine.

Situat în localitatea Mănești din județul Prahova, clădirea face parte din categoria monumentelor istorice de importanță națională (cod LMI PH-II-a-A-16539.01). Cu toate acestea, se află în stare dezolantă, fiind afectat, de-a lungul timpului, de o serie de factori (filmări ale unei pelicule, incendiu, cutremur).

A fost construit între anii 1882-1892, după modelul Palatului Peleș din Sinaia, la inițiativa lui Theodor Văcărescu, iar planul a fost elaborat de arhitectul Paul Gottereau, cel care a proiectat Palatul CEC și Biblioteca Centrală Universitară din București.

Autoritățile nu au găsit însă niciodată fonduri pentru a menține în viață acest monument, remarcabil prin stilul arhitectonic.

Clădirea monument istoric a fost construită în anul 1888 și este emblematică pentru județul Buzău, remarcându-se prin stilul specific conacelor franțuzești din secolul al XIX-lea.

Începând cu anul 2006, se află în proprietate privată, însă din cauza costurilor ridicate ale lucrărilor de reabilitare/ consolidare, proprietarul l-a pus în vânzare la prețul de 275.000 de euro, deși imobilul este estimat la aproximativ 500.000 de euro.

Vineri, 12 Mai 2023 15:04

Conacul Aurel Bentoiu - al nimănui

Înscris pe lista monumentelor istorice (cod IL-II-m-A-14113), conacul Aurel Bentoiu din comuna Făcăeni, judeţul Ialomiţa, se află în stare de precolaps, din cauza lipsei de implicare a autorităţilor locale care, de-a lungul timpului, nu au găsit resursele financiare necesare consolidării/ reabilitării clădirii. Aceasta a fost construită în anul 1937, de avocatul şi politicianul Aurel Bentoiu, remarcându-se prin stilul neo-românesc.

Clădirea istorică a fost construită în anul 1850 şi a aparţinut familiei boiereşti Zarifopol. Construit în stil baroc, conacul se remarcă prin încăperile spaţioase şi coloanele exterioare.

Moşternitorii au donat conacul autorităţilor locale din satul Cârligi, judeţul Bacău, astfel încât să poată fi utilizat ca sediu al şcolii din acest sat. În prezent, edificiul este abandonat de autorităţi, deşi face parte din categoria monumentelor istorice de importanţă naţională.

Clădirea istorică a fost construită în secolul XVI-lea, primind destinaţia de han - “Hanul La Mielul Alb”/ “Zum Weissen Lamm” - în secolul al XVII-lea. Deţinut de Primăria Sibiu, Consistoriul Evanghelic (majoritari) şi de proprietari privaţi, este una dintre cele mai vechi clădiri monument din Sibiu.

Din păcate, starea monumentului istoric de importanţă naţională a fost afectată de ignoranţa proprietarilor majoritari şi a autorităţilor, imobilul degradându-se în fiecare zi.

Imobilul a fost construit în secolul XVII-lea, ajungând în proprietatea familiei Jósika în anul 1810. În perioada 1834 - 1853, a fost reşedinţa lui Miklós Jósika, scriitor (considerat creator al romanului istoric în literatura maghiară) şi politician (membru în Dieta din Transilvania şi Ungaria), fiind implicat în Revoluţia Maghiarădin 1848. În aprilie 1848, aflându-se pe domeniul din Surduc, a dat un act prin care şi-a eliberat toţi iobagii. Amplasat pe o proprietate de 3 hectare, castelul este construit pe un singur nivel, colţurile celor două faţade principale fiind accentuate de câte un bastion, unul rotund, celălalat hexagonal. În timpul regimului comunist, a fost folosit ca staţiune de mecanizare a agriculturii, pierzându-şi strălucirea. Din păcate, castelul Jósika din Surduc necesită lucrări de renovare şi de consolidare, fiind unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania.

Situat în comuna Podoleni din judeţul Neamţ, conacul Krupenski a fost construit în jurul anului 1700, iar în prezent este administrat de autorităţile locale. Moştenitorii au renunţat la acest imobil, preferând varianta despăgubirii din partea statului român.

Deşi este înscris pe lista monumentelor istorice (cod NT-II-m-B-10641.01), clădirea a ajuns o ruină din cauza mai multor factori: lipsa lucrărilor de consolidare de-a lungul timpului, intervenţia localnicilor care au vandalizat clădirea, respectiv incendierea voluntară a acesteia de către un grup de copii.

Clădirea impresionantă a fost construită în 1901 - 1903, pe moşia Cantacuzino din Valea Călugărească, judeţul Prahova. Conacul aflat într-una dintre cele mai pitoreşti zone viticole din România a aparţinut familiei inginerului de căi ferate, Babu Matac, în anii 1950, fiind preluat de stat şi inclus în staţiunea de cercetare pentru viticultură. În vremurile de glorie, conacul a fost vizitat de preşedintele american, Richard Nixon, şi de liderul cubanez, Fidel Castro . Aici au fost filmate producţii cinematografice celebre - “Secretul lui Bahus” (1984) şi “Colierul de tucoaze” (1985, al cincilea film din seria “Mărgelatu”). În prezent, conacul face parte din domeniul public al statului, aflându-se în inventarul Ministerului Finanţelor Publice şi în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare Vinificaţie Valea Călugărească. În lipsa implicării autorităţilor, starea dedegradare avansează, singurele intervenţii fiind realizate în 2011 şi au vizat reparaţii ale acoperişului. Deşi inclus în traseul turistic denumit “Drumul Vinului” şi în pofida potenţialului turistic, conacul a fost abandonat de autorităţi.

Pagina 2 din 9