Domeniul, compus din terenul neîmprejmuit în suprafaţă de peste 7.000 de metri pătraţi şi castelul cu suprafaţa construită la sol de 400 de metri pătraţi, se află în proprietatea Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, fiind parte a domeniului public.
Din păcate, castelul se află într-o stare avansată de degradare, semiruină chiar, cauzată de lipsa întreţinerii, dar şi de infiltraţiile continue ale apelor din precipitaţii, bolţile şi planşeele putând oricând să se prăbuşească.
În ultimii ani, au fost iniţiate câteva demersuri de restaurare (în 2015 s-a estimat că lucrările ar necesita investiţii totale de 1 milion de lei), derulate, atât la nivelul Institutului Naţional al Patrimoniului, cât şi la nivelul Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, însă, rămase la stadiul de intenţii, alocări de fonduri nematerializate sau întocmiri de documente.
Monumentul a fost inclus în Programul Naţional de Restaurare Etapa a II-a – Lucrări noi, Urgenţe şi Priorităţi 2019 al Institutului Naţional al Patrimoniului, aprobat de Ministerul Culturii, în baza căruia autorităţile locale ar fi obţinut suma de 300.000 de lei pentru serviciile de proiectare. În anul următor, obiectivul a fost menţionat din nou, în Programul Naţional de Restaurare 2020 cu menţiunea”lucrare de consolidare -restaurare”, de această dată, fără a avea alocate fonduri.
În lipsa unei perspective reale de obţinere a finanţării necesare restaurării, în mai 2020 Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud a alocat suma de 380.000 de lei, pentru a salva ce mai putea fi salvat, respectiv executarea unor lucrări de punere în siguranţă, protecţie şi conservare a castelului.
Concret, nici vorbă de restaurare. Momentan, se lucrează la realizarea împrejmuirii, desfacerea învelitorii, şarpantei, jgheaburilor şi a burlanelor, tăierea arborilor crescuţi între zidurile de cărămidă, îndepărtarea zidăriei avariate, aflate în stare de prcolaps,scoaterea molozului, cu asistenţă arheologică, din încăperile de la parter, aplicarea unui sitem de corsetare cu tirant perimetral la partea superioară a pereţilor exteriori, realizarea de suport punctual din lemn pentru învelitoare şi acoperirea cu prelată PVC tensionată.
Lucrurile au început să se mişte în această direcţie şi iată că eforturile sunt răsplătite, avem parte chiar şi de un bonus: pe parcursul lucrărilor de curăţare şi asanare a subsolului castelului, echipa Complexului Muzeal Bistriţa Năsăud a reuşit să identifice şi să recupereze o serie de fragmente din coronamentul şi ancadramentele uşilor de acces ale castelului, elemente care s-ar fi pierdut în alte condiţii.
În paralel, la nivelul administraţiei judeţene se lucrează la elaborarea unui proiect, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistriţa Năsăud, subsumat valorificării patrimoniului cultural naţional, pentru integrarea mai multor obiective într-un traseu turistic, denumitTraseul Vinurilor şi monumentelor istorice din Bistriţa-Năsăud. Proiectul are ca scop punerea în valoare a celor două CasteleTeleki, din Comolod şi Posmaş, însă este condiţionat de accesarea de fonduri europene.
Lucrările de reabilitare de la Castelul Teleki din Posmaş au început în anul 2018, fiind finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5.
Preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, a anunţat intenţia de accesare de fonduri europene pentru reabilitarea monumentului, menţionând că instituţia are un acord cu Agenţia de Dezvoltare Regională/ ADR Nord-Vest pentru finanţarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic, existând „şanse foarte mari de reuşită pentru a obţine finanţarea”.
Tentative au mai fost .... La nivelul anului 2009, reprezentanţii Universităţii Babeş Bolyai şi Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca şi-au propus elaborarea unui proiect cu finanţare europeană, în parteneriat cu CJ Bistriţa-Năsăud, însă demersul s-a împotmolit pe undeva. De asemenea , în 2015, din cauza incapacităţii financiare a instituţiei de susţinere a investiţiei de reabilitare, CJ Bistriţa Năsăud a trecut castelul din domeniul public în domeniul privat al judeţului după ”identificarea unei soluţii viabile de valorificare şi repunere în circuitul turistic şi cultural”. O variantă viabilă a fost vânzarea imobilului prin licitaţie publică deschisă, după ce un potenţial investitor şi-a manifestat interesul pentru restaurarea şi repunerea în circuitul turistic al imobilului (eventual sub forma unui cazino înconjurat de un teren de golf modern). Însă, deşi au fost organizate mai multe licitaţii, potenţialii cumpărători s-au retras din cauza valorii ridicate a estimării reabilitării imobilului (1milion de euro).
În absenţa resurselor financiare necesare şi a unui program coerent de conservare, Castelul Teleki din Comlod cedează treptat în lupta cu vremea, prezentând degradări ale acoperişului, structurilor de rezistenţă şi picturilor interioare.
Demersurile de până acum ale Ministerului Culturii, de finanţare a restaurării/reabilitării monumentelor istorice, prin intermediul Programului Naţional de Restaurare, s-au dovedit a fi zadarnice. Ce va fi mâine? Să fim optimişti!
