Sâmbătă, 22 Martie 2014 21:29

Biserica fortificată din Biertan (GALERIE FOTO) Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Biserica-cetate din Biertan. Biserica-cetate din Biertan. Foto: Wikipedia

Pe o colină, în centrul Biertanului, se află una dintre cele mai impunătoare şi bine fortificate cetăţi ţărăneşti din Transilvania.
 
Un adevărat centru economic al zonei, declarat în secolul XVI şi centru al episcopatului săsesc, Biertanul devenea o ţintă râvnită de mulţi năvălitori. 
 
Astfel a fost nevoie de o biserică cât mai impunătoare înconjurată de puternice ziduri de apărare.
 
Biserica-hală cu trei nave a așezarii, ultimul edificiu de acest tip ridicat în Transilvania, a fost construită între 1486 și 1524 pe locul alteia mai vechi. 
 
Biserica în stil gotic târziu, a fost limitată de configurația terenului pe care a fost construită. I s-a construit un cor de 18 metri lungime, bolțit cu o rețea de nervuri abia după ce navele vechiului edificiu au fost înlocuite cu trei nave de înălțime egală, bolțite deasemeni cu bolți în rețea. 
 
Deasupra corului a existat un etaj de apărare prevăzut cu metereze și drum de strajă.  
 
Biserica şi-a păstrat aspectul până în zilele noastre, iar elementele din interior sunt valori inestimabile a căror poveste merge cu secole în urmă. 
 
Piesa de rezistență a bisericii din Biertan este altarul poliptic, cel mai mare din Transilvania, alcătuit din 28 de panouri realizate între 1482 și 1513 de un pictor care s-a format probabil în ambianța culturală din Viena și Nuerenberg.
 
În centrul altarului se află sculpturi reprezentând un crucifix care îi reprezintă pe Fecioara Maria, Iisus și Maria Magdalena îmbrățișând crucea. 
 
Amvonul, sculptat în piatră, din 1500, operă a meșterului Ulrich din Brașov, trădează puternica influență sud-germană.
 
Pe cele două panouri laterale ale registrului superior sunt reprezentate viziuni ale lui Ezekiel și Imparatului Augustus.
 
Accesul în cetate se face printr-o scară acoperită ce trece pe lângă Turnul Paznicului (azi o mică librărie e amenajată aici), iar la capătul scării, în faţa bisericii se află o piatră mare pe care, demult, erau aşezaţi toţi răufăcătorii pentru ca întreaga comunitate să îi recunoască.
 
De faimă internațională se bucură ușa sacristiei, cu un sistem foarte complicat de 19 încuietori, realizată de meșterii locali în anul 1515 și care a stârnit un interes deosebit, fiind premiată la Expoziția Mondială din 1900 de la Paris și care constituie un exemplu reprezentativ de manufactură săsească medievală, datorită excepționalelor intarsii și a sistemului original de închidere, care funcționeaza și astăzi. 
 
Fortificațiile din jur sunt considerate drept cele mai puternice din Transilvania, de la o cetate țărănească. Are trei rânduri de ziduri, 6 turnuri și 3 bastioane construite în etape diferite începând cu secolul al XIV-lea. La partea superioară are un coridor de apărare, ceasul și clopotele. 
 
Turnul „mausoleu” este amplasat la nord-est și are la parter un mausoleu care adăpostește, din 1913, mormintele prelaților acestei biserici.
 
Lespezile au fost realizate de Nikolaus Elias din Sibiu. Turnul catolicilor, situat pe latura sudică, a adăpostit capela rezervată catolicilor netrecuți la reformă.
 
Pe vremuri, în bastionul estic se afla „carcera”, unde erau închiși, pentru două săptămâni, cuplurile (soț și soție) care se certau și intenționau să divorțeze. 
 
În camera de mici dimensiuni, având o masă mică și un singur pat, comunitatea sașilor le punea la dispoziție o singură farfurie, un singur tacâm și o singură cană pentru apă. Se spune că, în acele circumstanțe, doar o singură pereche a rămas neclintită în hotărârea inițială de a divorța, toate celelalte cupluri ieșind de acolo împăcate, fără a se mai apela la justiție. 
 
În partea de sud-vest se afla Turnul Slăninilor. În secolul al XVI-lea s-a construit cea de-a treia centură de ziduri pe laturile de est, vest și sud ale cetății. Turnul Închisorii era situat în partea de nord-vest, dar în 1840 a fost demolat pentru a se construi o școală. Pe centura a treia au fost ridicate Turnul de Poartă, pe latura sudică, Turnul Țesătorilor în partea de vest. Accesul în interior spre biserică se face printr-o scară acoperită, lungă de 100 m, care pornește din piața centrală a satului, de lângă turnul paznicului.
 
Istoric 
 
Localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1224.
 
În 1397 Biertamul este atestat ca cetate. Ca orice așezare săsească, avea organizare urbanistică, remarcându-se stilul francon al șirurilor de case dispuse în jurul unei piețe centrale, deasupra careia se înalță impunătoarea biserică-cetate. 
 
Timp de 300 de ani, între 1572 și 1867, Biertanul a fost sediul episcopatului săsesc, aceasta favorizând construirea uneia dintre cele mai puternice cetăți țărănești din Transilvania, în jurul bisericii fortificate. 
 
În 1572, preotul Lucas Unglerus (din Biertan) este ales intendent suprem al comunității evanghelice din Transilvania, localitatea câștigând în importanță spiritual - religioasă ceea ce pierduse în plan administrativ în defavoarea Mediașului. 
 
În 1704, cetatea, deși foarte puternică, a fost luată prin surprindere de curuți, și devastată de aceștia; în timpul ocupației curuților, aceștia au furat vasele prețioase de cult, documente inestimabile și au violat criptele episcopilor în căutare de tezaure.
 
În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma Inocențiu Micu-Klein a organizat o conscripțiuneîn Ardeal, în localitatea Bertan erau recenzate 35 de familii românești. 
 
Cu alte cuvinte, în Biertanul anului 1733 trăiau circa 165 de români. Aceștia, însă, nu aveau nici preot și nici biserică.
 
Protopopul Ștefan Moldovan a menționat în anul 1852 faptul că în perioada 1833-1844 biserica românească a fost folosită alternativ de ortodocși și de greco-catolici.
 
Odată cu prăbușirea comunismului, crește numărul sașilor care părăsesc Biertanul cu destinația Germania. 
 
Dacă în anul 1977 locuiau în Biertan 1613 sași, în anul 1992 Biertanul număra doar 280 locuitori sași.
 
Începând cu 1993 Biertanul figurează pe lista Patrimoniului Cultural Mondial a UNESCO datorită bisericii-cetate.
 
Biserica evanghelică fortificată din Biertan, județul Sibiu, figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI SB-II-a-A-12328, cu următoarele obiective:
 
  • cod LMI SB-II-m-A-12328.01 - Biserica evanghelică
  • cod LMI SB-II-m-A-12328.02 - Incintă fortificată interioară, cu trei turnuri, bastion, turn de poartă
  • cod LMI SB-II-m-A-12328.03 - Incintă fortificată mediană, cu bastion (azi casa paznicului) și scară de lemn, acoperită, turn
  • cod LMI SB-II-m-A-12328.04 - Incintă fortificată exterioară, cu turn, turn de poartă, zwinger
 
Biserica-cetate de Biertan, cu hramul Sfânta Maria, a fost restaurată prin donații făcute de originari din Biertan răspândiți în Europa, Statele Unite ale Americii și Australia. Șeful proiectului de restaurare, arhitectul Hermann Armeniu Fabini, a fost distins în 1991 cu medalia „Europa Nostra”.
 
În anul 1775, în apropierea Biertanului, în pădurea Chimdru a fost descoperit un obiect ritual, cunoscut sub numele de Donariul de la Biertan, des invocat pentru a argumenta prezența unei populații creștine vorbitoare de limbă latină în Transilvania secolului al IV-lea.
 
GALERIE FOTO: Biserica fortificata din Biertan
 
Citit 1748 ori Ultima modificare Sâmbătă, 03 Mai 2014 18:57

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.