Sâmbătă, 09 Iunie 2018 12:45

Manifestații pentru Roșia Montană după ce Guvernul a stopat procedura includerii zonei în patrimoniul UNESCO

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Protest în Piața Universității, pe 8 iunie, pentru Roșia Montană. Protest în Piața Universității, pe 8 iunie, pentru Roșia Montană. Foto: libertatea.ro

Sute de oameni au ieși în stradă în București și Cluj pentru a manifesta față de decizia Guvernului de a cere suspendarea procedurii de includere a Roşiei Montana în UNESCO. Executivul și-a motivat decizia prin faptul că procesul cu Gabriel Resources nu s-a terminat şi că această companie cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier.

Mai mulţi activişti ai Greenpeace România au protestat într-un mod inedit în faţa Palatului Victoria, folosind saci inscripţionaţi cu simbolul dolarului pentru a transmite Guvernului că Roşia Montană nu este de vânzare.

"Pentru actualul Guvern contează doar banii şi nu interesele cetăţenilor. Roşia Montană este despre oameni, nu despre bani. Recunoaşterea valorii mondiale prin includerea în patrimoniul UNESCO este şansa de care comunităţile locale şi România au nevoie pentru a avea un viitor. Cine a semnat pentru distrugerea Roşiei Montane să plătească şi să răspundă.”, a declarat Ciprian Găluşcă, coordonator campanii Greenpeace România pentru adevărul.ro.

De asemenea, peste 20.000 de oameni au semnat o petiţie online prin care cer UNESCO să păstreze pe agendă dosarul zonei Roşia Montană, spunând că reprezentanţii României care au cerut retragerea dosarului nu vorbesc în numele lor.

"Noi, semnatarii acestei scrisori, vă solicităm să păstraţi dosarul Roşia Montană pe agenda Comitetului UNESCO şi să nu amânaţi nicio secundă luarea unei decizii. Ne cerem scuze pentru poziţia reprezentanţilor statului român care v-au cerut retragerea dosarului. Aceştia nu ne reprezintă şi nu vorbesc în numele nostru", spun iniţiatorii petiţiei.

La 5 iunie, Guvernul a formulat o cerere către UNESCO pentru sistarea procedurii de includere a sitului Roşia Montană în patrimoniul mondial sub pretextul că România este în plin proces de arbitraj cu Gabriel Resources, acţionarul majoritar Roşia Montană Gold Corporation, care cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier.

Această acţiune a Guvernului este una fără precedent diplomatic, cererea fiind formulată de Ministerul Culturii şi trimisă Ambasadorului român la UNESCO prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

De altfel ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că stoparea procedurii de includere a localităţii Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, la cererea Guvernului, este o situaţie inedită, deoarece primise deja recomandare de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.

"Asta a fost instrucţiunea pe care am primit-o, de stopare a dosarului la nivelul la care se ajunsese. El primise deja recomandarea de înscriere în Patrimoniul Mondial, acum câteva săptămâni, iar acest lucru urma să se discute peste câteva săptămâni în Bahrein, la o reuniune mai mare a Patrimoniului Mondial. Instrucţiunea pe care am primit-o de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, a fost, pe de o parte, stoparea evaluării la nivelul la care se ajunsese şi, totodată, organizarea unei întâlniri între o delegaţie din partea unor ministere de la Bucureşti şi dna Rossler de la Patrimoniul Mondial. Întâlnirea a avut loc chiar în aceste zile la Paris. Patrimoniul Mondial urmează să dea răspuns în câteva zile, pentru că e o situaţie inedită, adică nu cred că s-a mai întâmplat", a declarat pentru Mediafax Adrian Cioroianu.

Din România au fost înscrise până acum pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Delta Dunării, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Maramureş, cetatea Sighişoara, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei.

Proces la ICSID

În vara anului trecut, Gabriel Resources, dezvoltatorul care voia să extragă aur şi argint de la Roşia Montană, anunţat că va cere Tribunalului Arbitrar (ICSID) să oblige România la plata unor daune de 5,7 miliarde de dolari canadieni, drept compensaţie pentru pierderile pe care le-a suportat ca urmare a încălcării tratatului de investiţii.

Compania argumentează că îşi bazează revendicarea pe faptul că nu a primit compensaţii din partea României pentru investiţiile realizate şi că acestea s-au depreciat.

Gabriel Resources se aşteaptă ca o audiere cu privire la revendicările sale să aibă loc, la ICSID, la 9 septembrie 2019.

"Timp de peste două decenii, Gabriel a funcţionat cu bună-credinţă şi respectând toate cerinţele legale aplicabile şi de reglementare din România şi ale Uniunii Europene. (…) Guvernul român a blocat în mod ilegal la autorizarea proiectului Roşia Montană şi apoi a acţionat cu încălcarea vădită a acordului Gabriel cu statul. Acţiunea guvernului român echivalează cu exproprierea investiţiilor realizate Gabriel Resources în România", a declarat Jonathan Henry, CEO Gabriel Resources, într-un comunicat.

Proiectul, extrem de controversat

Proiectul canadienilor de la Gabriel Resources de a extrage aur şi argint din zona Roşia Montana, folosind cianuri, a fost unul extrem de controversat, puternic criticat deopotrivă de unii politicieni şi de societatea civilă.

În perioada 2013 - 2014 au avut loc numeroase proteste desfăşurate inclusiv în Bucureşti împotriva dezvoltării proiectului minier de la Roşia Montană.

În urma acestor proteste, proiectul exploatării minereurilor auro-argintifere de la Roşia Montană a fost respins.

De altfel, de-a lungul timpului, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a pierdut în instanţă o multitudine de avize de mediu, ce fuseseră contestate de organizaţii neguvernamentale, precum Alburnus Maior.

 

Citit 916 ori Ultima modificare Sâmbătă, 09 Iunie 2018 12:56

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.